Cum răspunde Daniel Morar acuzelor de politizare a activității DNA
Dilema veche din această săptămînă va fi cu totul specială. Dosarul "Fețele anticorupției" se numește și cuprinde o serie de interviuri cu oameni care chiar fac ceva pentru a combate fenomenul. Iar un interviu cu totul special este cel cu Daniel Morar, procuror șef al DNA. Un om care iese rar în presă. Acum a ales să explice cititorilor Dilemei vechi multe dintre dedesubturile activității la DNA: cum se aleg procurorii acolo, cum sînt evaluați, cum comunică instituția, care e bilanțul celor șase ani de mandat. Deocamdată, un "promo": Cum răspunde Daniel Morar acuzațiilor de politizare.
Ştiţi fără îndoială despre acuzele de politizare. Chiar am citit recent un editorial interesant în Adevărul semnat de Liviu Antonesei care spunea că DNA ia oamenii de la putere în special, ca să poată lua după alegeri şi din cealaltă parte. A trebuit să recitesc ca să pricep logica şi nu cred că am reuşit totuşi. Este o culme a interpretării, am fost fascinat. Cum răspundeţi laceste acuze?
În urmă cu trei, patru, cinci ani eram întrebaţi de presă de ce la nivel înalt sînt investigaţi doar oameni din opoziţie. Deja se schimbase puterea în 2004. Explicaţia e cît se poate de simplă: corupţia este o activitate ce presupune vicierea unor decizii, respectiv influenţarea unor persoane care pot să ia decizii. Deci corupţia se dezvoltă lîngă oamenii care deţin puterea. Şi le explicam atunci că sînt mai multe dosare cu cei din opoziţie pentru că au fost la putere pînă în 2004. Ei au avut acces la resurse, au avut capacitatea şi posibilitatea să influenţeze deciziile. Asta înseamnă corupţie. Dar cu siguranţă – şi astea au fost şi întrebările experţilor de la Comisia Europeană, pentru că şi ei trebuie să se asigure că actul de justiţie nu e ghidat într-un fel sau altul – cu trecerea timpului vor veni dosare cu ceilalţi, pentru că actul de putere corupe, ăsta este adevărul. Aşa s-a şi întîmplat. Şi vedeţi că de aproximativ doi ani aproape toate dosarele – cel puţin cele care ies în mediul public pentru că intervin decizii de arestare pronunţate de judecători – se referă la oameni care exercită acum actul de putere. Opoziţia mai are oameni la decizie în teritoriu, acolo unde au cîştigat Primăriile sau Consiliile Judeţene. Puterea îi are peste tot: are Guvernul, are instituţiile descentralizate, are instituţiile publice… asta este. Atunci se explică de ce într-un anumit moment sînt investigaţi anumiţi oameni: corupţia există acolo unde există resursele, unde există accesul la resurse. Am văzut şi eu editorialul dlui Liviu Antonesei din Adevărul, iar interpretările că se investighează cu predilecţie oameni ai puterii pentru ca, în viitor, în apropierea alegerilor, să se investigheze şi oameni de la opoziţie sînt fără temei. E un punct de vedere.
(un interviu realizat de Cristian Ghinea)
