Cultura ca economie

Ştefan TEIŞANU
17 august 2020
Cultura ca economie jpeg

Cultura a fost pe lista scurtă de priorități o singură dată în istoria României și nu oricînd, ci chiar în vremurile de maximă restriște ale țării: prima ordonanță militară din starea de urgență pandemică a rezolvat încă din al doilea său articol situația culturii naționale interzicînd, pur și simplu, „activitățile culturale în spații închise”.

Această mișcare nu a fost decît o simplă oficializare, de la cel mai înalt nivel și cu cele mai negre efecte imaginabile, a percepției colective românești asupra culturii, asupra formelor sale de existență și de manifestare, asupra rolului și impactului său în societate: vatră multimilenară de cultură, România e un tărîm al geniilor unde, fără cultură, practic nici nu s-ar putea trăi. Cam așa sună de decenii discursul public, a gol, deși în realitate cultura e microscopică în bugete și aproape inexistentă în politicile publice și în planurile noastre de zi cu zi.

Modul în care înțelegem cultura în România a rămas la nivel de secol 19: o chestiune frumoasă pentru cînd nu ai treburi serioase de făcut, pentru timpul liber, un act de generozitate din partea unor oameni de afaceri sau, după caz, un ajutor de stat disponibil cînd sînt bani, iar cînd nu – nu, o liotă de funcționari în clădiri prăfuite și niște independenți nebuni care nu știu ce înseamnă viața adevărată, dintre care cei mai mulți sînt oricum cumpărați de oculta mondială.

Această înțelegere asupra culturii a expirat însă pe la 1900, cînd s-a încheiat epoca patronajului, cea în care regii, aristocrații și alți mecena finanțau cultura dintr-un exces de sensibilitate și lichidități. După aceea, radioul, fotografia, televiziunea și alte asemenea invenții au crescut rapid accesul publicului la cultură și au facilitat crearea de producții noi, dînd naștere industriei divertismentului și celor culturale și creative. După încă un secol regulile jocului s-au schimbat din nou, internetul a influențat decisiv era culturii contemporane, în care numim cultură tot ceea ce are un înțeles comun, aceeași semnificație într-o comunitate anume.

Pentru simplificare, să recurgem la cîteva formule magice:

Cultură = arte vizuale + arte ale spectacolului + patrimoniu + divertisment + industrii culturale și creative + comunități de înțeles comun.

Sector cultural = sector cultural public (instituții) + sector cultural independent (ONG-uri) + sector cultural privat (comercial).

Cu aceste noțiuni în minte putem aspira să înțelegem mai bine cifrele: 3,6% din PIB-ul României a fost adus în 2018 de sectorul cultural, mai mult decît au generat industria extractivă (0,83%), sectorul ospitalității și turismului (2,12%) sau serviciile financiare și asigurările (2,75%).

3,7% din angajații UE lucrează în domeniul culturii, media oficială fiind stricată de România cu ale sale 1,6 procente. Avem cea mai mică pondere de angajați în cultură pentru că noi îi contabilizăm doar pe cei din sectorul public, în timp ce pe aceia din privat și din sectorul independent nici măcar n-am reușit să-i numărăm pînă azi, darămite să-i mai și sprijinim cu ceva. În România sectorul cultural e atît de precar încît 50% dintre artiști și 31% dintre lucrătorii culturali nici măcar nu lucrează cu contract de muncă.

Aceste constatări, oricînd de entuziasmante despre impactul culturii și oricît de triste despre starea ei, rămîn completamente nepractice, cîtă vreme în România cultura nu dobîndește forță politică reală. Ar putea face asta ieșind din cercul propriu, lucrînd cu alte sectoare și aducînd bani în loc să ceară. S-ar putea întîmpla curînd, în ciclul de finanțare europeană 2021-2027, cînd va putea atrage fonduri și genera valoare directă în cel puțin patru din cele cinci priorități europene (Europa Inteligentă, Europa Verde, Europa Socială și Europa Cetățenilor), chiar și în a cincea (Europa Conectată). Pentru asta însă ar fi nevoie de ceva imaginație și viziune.

Ștefan Teișanu este antreprenor cultural interesat de dezvoltarea orașelor, co-fondator al asociațiilor Centrul Cultural Clujean, Fapte și Nord.

*

Referințe:

Sacco, P.L., Ferilli, G., Blessi, G.T., From Culture 1.0 to Culture 3.0: Three Socio-Technical Regimes of Social and Economic Value Creation through Culture, and Their Impact on European Cohesion Policies, 2018;

UBB-FSEGA, COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor, 2020;

Eurostat, Culture Statistics, 2020;

Centrul Cultural Clujean, Condițiile socio-economice ale muncii în cultură, 2018-2019;

Comisia Europeană, Regional Development and Cohesion Policy beyond 2020: The New Framework at a glance, 2020.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.