Cercul vicios al ideologiilor

3 noiembrie 2014
Fellini și spiritele jpeg

Apărut în Dilema veche, nr. 93, 27 oct 2005

deologiile nu s├«nt preocupate s─â afle ┼či s─â exprime adev─ârul, pentru valoarea lui de adev─âr. Ceea ce le intereseaz─â e s─â confec┼úioneze un adev─âr utilizabil. Cu alte cuvinte, "adev─ârul" nu e, pentru ideolog, dec├«t un instrument manipulatoriu, un dispozitiv apt s─â slujeasc─â, func┼úional, un interes de grup sau de clas─â. Pentru ca o idee s─â ├«ntemeieze o ideologie, ea trebuie s─â fie schematic─â (┼či deci accesibil─â celor mul┼úi, f─âr─â efort) ┼či u┼čor convertibil─â ├«n strategie de strad─â. Numai ideologiile s├«nt rezumabile ├«ntr-un "curs scurt". De fapt, ele nu s├«nt dec├«t ceea ce spune cursul scurt. Activi┼čtii n-au niciodat─â nevoie de mai mult, pentru a-┼či pune ├«n mi┼čcare programul. Tocmai pentru c─â vizeaz─â "aplicabilul", ideologiile s├«nt mai periculoase dec├«t metafizica propriu-zis─â. Ele nu-┼či propun s─â "interpreteze" lumea, ci s─â o "schimbe". Interpretarea poate fi gre┼čit─â, f─âr─â a muta lucrurile din loc. Schimbarea ├«ns─â nu e┼čueaz─â ├«n eroare, ci ├«n crim─â. Ea devine o tehnologie a disloc─ârii, a nea┼čez─ârii, a unei arbitrare radicalit─â┼úi.

Dar mai are rost s─â vorbim, ast─âzi, despre primejdia ideologiilor? Raymond Aron se ├«ntreba, ├«nc─â din 1955, dac─â nu cumva s├«ntem contemporani cu sf├«r┼čitul lor (cel pu┼úin pe scena mare a lumii civilizate), iar Daniel Bell a scris, pe aceast─â tem─â, o carte ├«ntreag─â: lupta politic─â nu mai are nevoie de motorul ideologiilor. Din ├«ndreptare ale ac┼úiunii, ele au devenit "o fund─âtur─â". Dac─â ne g├«ndim strict la ideologiile "tari" care au marcat secolul trecut (nazismul ┼či comunismul), cei doi autori par s─â aib─â dreptate. Pe de alt─â parte, asist─âm la proliferarea cotidian─â a unei puzderii de ideologii soft, mai pu┼úin s├«ngeroase, dar de o eficacitate insidioas─â. Exist─â o ideologie feminist─â, una ecologist─â, una gay, una a mondializ─ârii. Post-modernismul nu e nici el scutit de o anumit─â component─â ideologic─â, iar "integrarea european─â" alunec─â, ├«ncet-├«ncet (din p─âcate), spre pragmatismul triumfal ┼či simplificator al unui discurs ideologic. Ideologiile au o tendin┼ú─â natural─â de a se multiplica, ┼či asta pentru c─â dezl─ân┼úuirea lor st├«rne┼čte - prin reac┼úie - excese de acela┼či tip. Ideologiile nasc contra-ideologii. Ele nu s├«nt comb─âtute, de regul─â, prin demolarea artificiului lor de principiu, ci prin ideologii noi, gr─âbite s─â impun─â construc┼úii de sens opus, la fel de artificiale. Avem de-a face, a┼čadar, cu un perfid cerc vicios, de natur─â s─â ne transforme pe to┼úi, pe nesim┼úite, ├«n carnea de tun a unui turnir ideologic f─âr─â sf├«r┼čit, cu efect de diversiune.

S─â lu─âm c├«teva exemple. Calul de b─âtaie al nazismului a fost, de la bun ├«nceput, amenin┼úarea bol┼čevic─â. Mapamondul trebuia protejat de spectrul sinistru al ideologiei comuniste, ├«mpotriva c─âruia orice derapaj trecea drept scuzabil. O ideologie criminal─â se justifica, astfel, prin combaterea unei alte ideologii, calificate drept ┼či mai criminal─â ├«nc─â. Apoi, ideologia comunist─â ┼či-a alc─âtuit un portret plauzibil, invoc├«nd necesitatea urgent─â a luptei antifasciste. Dictaturile st├«ngii au devenit, a┼čadar, op┼úiunea inevitabil─â ("r─âul mai mic") al celor teroriza┼úi de dictaturile dreptei. Abuzul comunist a stimulat, la r├«ndul lui, acute simpatii dextrogire. Acela┼či mecanism se verific─â peste tot. O multisecular─â arogan┼ú─â macho, devenit─â ideologie curent─â (cu tot alaiul ei de suficien┼ú─â, nesim┼úire ┼či inechitate), a sf├«r┼čit prin a provoca frontul de ap─ârare (┼či apoi de atac) al ideologiei feministe, pentru care masculinitatea nu e dec├«t un atavism teriomorf, un soi de balaur imbecil ┼či violator, condamnat ori la obedien┼ú─â, ori la dispari┼úie. Foarte cur├«nd, spiritul agitatoric, mobilizator, al feminismului duce la recoagularea unui "neo-machism" excedat ┼či sarcastic, tocmai bun s─â isterizeze sensibilitatea feminist─â, care se simte confirmat─â, prompt, ├«n presupozi┼úiile ei. ┼×i a┼ča mai departe. Majoritatea heterosexual─â, legitimat─â printr-o inflexibil─â ideologie a "normalit─â┼úii", penalizeaz─â brutal diferen┼úa ├«ntruchipat─â de minoritatea homosexual─â, intervenind autoritar ├«n sfera ei intim─â: "ereticii" nu s├«nt pur ┼či simplu sermoniza┼úi, asuma┼úi ┼či ajuta┼úi cre┼čtine┼čte, ci condamna┼úi la exterminare juridic─â ┼či social─â. ├Än replic─â, grup─ârile gay compun un provocator e┼čafodaj ideologic, menit s─â-i compromit─â moralmente pe majoritari. Din acuza┼úi, ei se transform─â, dup─â principiul clasic, ├«n acuzatori. Defensiva homo devine asalt, revolu┼úie, avangard─â. Individualul militant combate generalul, excep┼úia fragil─â cere statut de regul─â totalitar─â. Reac┼úia heterosexual─â nu ├«nt├«rzie s─â apar─â: pe m─âsur─â ce ideologia gay e mai euforic─â, conformismul hetero e mai sumbru.

O rapid─â reflec┼úie asupra tuturor modelor ideologice contemporane (de pild─â asupra escalad─ârii tensiunii dintre "europenism" ┼či "euroscepticism") va conduce la concluzii asem─ân─âtoare: pendulul ideologic se mi┼čc─â dup─â acela┼či grafic, confrunt─ârile veacului se supun aceleia┼či mecanice simetrii. S-ar p─ârea c─â nu putem evada din caden┼úa s─âr─âcitoare a lui "sau-sau", c─â ne vom irosi ├«n adversit─â┼úi grosolane ┼či previzibile, ├«n vreme ce ├«ntreb─ârile adev─ârate ale lumii se asfixiaz─â, nefrecventate, la periferia aten┼úiei noastre.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.