Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×O istorie mondial─â a comunismului. ├Äncercare de investiga╚Ťie istoric─âÔÇŁ ÔÇô ÔÇ×CompliciiÔÇŁ de Thierry Wolton

14 decembrie 2020
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×O istorie mondial─â a comunismului  ├Äncercare de investiga╚Ťie istoric─âÔÇŁ ÔÇô ÔÇ×CompliciiÔÇŁ de Thierry Wolton jpeg

Editura Humanitas v─â prezint─â, ├«n avanpremier─â, fragmente din volumul III ÔÇô Complicii ÔÇô din O istorie mondial─â a comunismului. ├Äncercare de investiga╚Ťie istoric─â de Thierry Wolton, cu o prefa┼ú─â a autorului la edi┼úia ├«n limba rom├ón─â, carte recompensat─â cu Premiul Jan Michalski (Elve╚Ťia, 2017) ╚Öi Premiul AujourdÔÇÖhui (Fran╚Ťa, 2018). Traducere din francez─â de Wilhelm Tauwinkl, Carmen Fotescu, Marieva-C─ât─âlina Ionescu, Mariana Piroteal─â, Elena Ciocoiu, Georgeta-Anca Ionescu ┼či Emanoil Marcu.

ÔÇ×Humanitas s-a n─âscut la o r─âscruce a istoriei noastre: februarie 1990. Nu ├«nt├«mpl─âtor, Fenomenul Pite╚Öti, cartea lui Virgil Ierunca, inaugura Procesul comunismului, colec╚Ťia ivit─â din cel mai ap─âsat act de voin╚Ť─â editorial─â f─âcut ├«n ultimii 30 de ani. Simbolic, aceast─â colec╚Ťie se ├«ncheie cu trilogia lui Thierry Wolton, O istorie mondial─â a comunismului. Este, ├«n definitiv, procesul complet ╚Öi l─âmuritor f─âcut celui mai criminal regim politic din lume: comunismul.ÔÇť ÔÇô Gabriel LIICEANU, decembrie 2020

ÔÇ×Complicii nu au f─âurit comunismul, acest rol le-a apar╚Ťinut c─âl─âilor, ├«n schimb i-au permis s─â dureze, mai r─âu chiar, s─â prospere, din credin╚Ť─â, din orbire, din interes. Unii au fost mai complici dec├«t al╚Ťii, f─âr─â doar ╚Öi poate. Toate aceste complicit─â╚Ťi, cu diverse motiva╚Ťii, explic─â ├«n fapt dificult─â╚Ťile ├«nt├«mpinate ├«n stabilirea adev─ârului legat de regimurile totalitare. A╚Öa se explic─â tulburarea cu care privesc oamenii toat─â aceast─â poveste: con╚Ötiin╚Ťa ├«nc─ârcat─â la nivel general ├«mpiedic─â percep╚Ťia corect─â.

Oric├«t de dureros este acest trecut, ├«n primul r├«nd pentru nenum─âratele sale victime, atunci c├«nd ├«nc─â mai pot s─â depun─â m─ârturie despre el, dar ╚Öi pentru cei care s-au l─âsat ├«n╚Öela╚Ťi sau pentru cei care au p─âstrat t─âcerea, s├«ntem obliga╚Ťi s─â rostim adev─ârul p├«n─â la cap─ât.ÔÇť ÔÇô Thierry WOLTON

ÔÇ×Osanalele lui Aragon, maofilia lui Sollers, miopia selectiv─â a lui Sartre... au fost numero╚Öi cei care ╚Öi-au f─âcut micile lor aranjamente ├«n raport cu comunismul. Tema central─â a acestui volum r─âm├«ne modul ├«n care oamenii ├«n╚Ťeleg s─â perceap─â realitatea. ├Äntreaga trilogie este captivant─â ╚Öi exhaustiv─â.ÔÇť ÔÇô CHARLIE HEBDO

ÔÇ×O lucrare colosal─â, de o profunzime uman─â cople┼čitoare.ÔÇť ÔÇô LE TEMPS

wolton2te jf paga JPG jpeg

                                 Credit foto: JF PAGA

THIERRY WOLTON (n. 1951) este jurnalist, scriitor ╚Öi istoric, profesor la ├ëcole Sup├ęrieure de Commerce din Paris. E preocupat ├«n mod special de istoria regimurilor comuniste, de R─âzboiul Rece ╚Öi de in´Čéuen╚Ťa sovietic─â ├«n Occident. A mai publicat: Vivre ├á lÔÇÖEst (1977), LÔÇÖOccident des dissidents (├«n colaborare cu Christian Jelen, 1979), Culture et pouvoir communiste (├«n colaborare cu Natalia Diujeva, 1979), Le KGB en France (1986; trad. rom. KGB-ul ├«n Fran╚Ťa, Humanitas, 1992), Silence, on tue (├«n colaborare cu Andr├ę Glucksmann, 1986), Les visiteurs de lÔÇÖombre (├«n colaborare cu Marcel Chalet, 1990), Le Grand Recrutement (1993), La France sous in´Čéuence: ParisÔÇôMoscou, 30 ans de relations secretes (1997), LÔÇÖHistoire interdite (1998), Rouge-brun: Le Mal du si├Ęcle (1999; trad. rom. Ro╚Öu-brun: R─âul secolului), Le grand bluff chinois: Comment P├ękin nous vend sa ÔÇ×r├ęvolutionÔÇť capitaliste (2007), Le KGB au pouvoir: Le syst├Ęme Poutine, (2008; trad. rom. KGB-ul la putere: Sistemul Putin, Humanitas, 2008, ed. a II-a 2014), Le n├ęgationnisme de gauche, (2019, trad. rom. Nega╚Ťionismul de st├«nga, Humanitas, 2019), Une histoire mondiale du communisme, vol. 1ÔÇô3 (2015ÔÇô2017; trad. rom. O istorie mondial─â a comunismului, Humanitas, vol. 1, 2018, vol. 2, 2019, vol. 3, 2020).

***

Fragment din capitolul Sîngele altora

Lumina se stinge ├«n URSS ├«n momentul ├«n care aura regimului ├«ncepe s─â orbeasc─â Occidentul. Primele lumini╚Ťe, lansate cu pricepere de partidul-stat, atrag aten╚Ťia ├«n momentul celei de-a zecea anivers─âri a revolu╚Ťiei. Evenimentul a fost preg─âtit cu grij─â ├«nainte, la ini╚Ťiativa Cominternului ╚Öi a sindicatelor sovietice. Propaganda din afara ╚Ť─ârii, alegerea invita╚Ťilor la festivit─â╚Ťile din URSS, controlul delega╚Ťiilor, totul este aranjat ├«nc─â din mai 1927. Tovar─â╚Öii englezi s├«nt ├«ns─ârcina╚Ťi cu organizarea unei conferin╚Ťe interna╚Ťionale ├«n care este prezentat bilan╚Ťul celor zece ani de construc╚Ťie a socialismului; camarazii francezi creeaz─â un Comitet pentru a Zecea Aniversare, ├«n timp ce LÔÇÖHumanit├ę face campanie pentru a-i allege pe ferici╚Ťii tovar─â╚Öi care vor pleca ├«n c─âl─âtorie. Nici o delega╚Ťie nu trebuie s─â dep─â╚Öeasc─â ├«ntre 10 ╚Öi 15% de militan╚Ťi comuni╚Öti, restul trebuie s─â le fie accesibil intelectualilor ÔÇ×simpatizan╚ŤiÔÇť. ├Än total, 927 de delega╚Ťi din 43 de ╚Ť─âri vin s─â asiste la festivit─â╚Ťi ├«n URSS, dintre care 143 de francezi, grupul cel mai numeros. Aceste ╚Öederi s├«nt pl─ânuite ├«n cele mai mici detalii ╚Öi invita╚Ťilor li se induce ideea c─â pot s─â dispun─â de timp dup─â bunul-plac. Francezul Pierre Pascal, care pu╚Ťin c├«te pu╚Ťin s-a ├«ndep─ârtat de regim dup─â represiunea de la Kronstadt din 1921, ├«i ia ├«n r├«s pe ace╚Öti vizitatori de o zi: ÔÇ×S├«nt convin╚Öi c─â fac o anchet─â extrem de serioas─â, c─â aleg ei ce v─âd, c─â nu e nimic preg─âtit ├«n prealabil. Se extaziaz─â cu to╚Ťii la ╚Öedin╚Ťe, ├«n cluburi, ├«n sanatorii ╚Öi cre╚ÖeÔÇť.

Spectacol de sunet ╚Öi lumin─â la Petrograd ├«n locul ÔÇ×revolu╚ŤieiÔÇť, difuzarea filmului de propagand─â a lui Eisenstein Octombrie, care trateaz─â evenimentele perioadei, defil─âri ├«n Pia╚Ťa Ro╚Öie, expozi╚Ťii despre reu╚Öitele sistemului, conferin╚Ťe despre izb├«nzile socialeÔÇŽ S─ârb─âtorirea revolu╚Ťiei din octombrie este un succes. ├Än paralel cu festivit─â╚Ťile, regimul porne╚Öte o ofensiv─â de cucerire a intelectualilor occidentali prin crearea unei Uniuni Interna╚Ťionale a Scriitorilor Proletari ╚Öi Revolu╚Ťionari (UIER). Conferin╚Ťa inaugural─â are loc ├«n capital─â. Participan╚Ťii veni╚Ťi din toate col╚Ťurile lumii trebuie convin╚Öi s─â aprobe ideea unei literaturi proletare, a c─ârei menire era descrierea omului nou, a uzinei, a lumii muncii ├«n slujba construirii socialismului. Cei care ader─â la UIER afirm─â c─â nu au nimic de ├«nv─â╚Ťat de la literatura creat─â de burghezi p├«n─â ├«n prezent, c─â totul trebuie s─â sufere o schimbare radical─â. Pentru a promova aceste idei, la conferin╚Ť─â se decide publicarea unui s─âpt─âm├«nal, Monde, finan╚Ťat de VOKS ÔÇô Societatea Panrus─â pentru Rela╚Ťiile Culturale cu Str─âin─âtatea. Conducerea ├«i este ├«ncredin╚Ťat─â scriitorului francez Henri Barbusse, c├«╚Ötig─âtor al Premiului Goncourt ├«n 1916 pentru romanul Focul, care denun╚Ťa cruzimea r─âzboiului. De altfel, scriitorul este membru al PCF. Barbusse devine astfel unul dintre primii intelectuali occidentali care ├«╚Öi iau oficial rolul de tovar─â╚Öi de drum patenta╚Ťi ai URSS. Denumirea, Monde, afi╚Öeaz─â preten╚Ťiile interna╚Ťionale ale organiza╚Ťiei, care ╚Öi-a propus s─â reuneasc─â g├«nditori ╚Öi arti╚Öti ├«n jurul ÔÇ×patriei socialismuluiÔÇť. Comitetul aflat la conducere, cu marile nume ale lumii intelectuale ÔÇô Albert Einstein, Upton Sinclair, Maxim GorkiÔÇŽ ÔÇô d─â revistei o notorietate care dep─â╚Öe╚Öte cercul ini╚Ťia╚Ťilor. Monde joac─â rolul unui cal al Troiei (sovietic), primul de felul s─âu, p─âtrunde ├«n cercurile intelectuale occidentale ╚Öi le determin─â s─â colaboreze cu regimul. Primul num─âr apare ├«n iunie 1928.

├Äntoarcerea lui Maxim Gorki ├«n ╚Ťara natal─â ├«n acela╚Öi an 1928 se dore╚Öte a fi un simbol al deschiderii Rusiei sovietice c─âtre intelectuali. Scriitorul de renume mondial ├«╚Öi p─âr─âsise ╚Ťara la ├«nceputul deceniului pentru a-╚Öi afirma dezaprobarea fa╚Ť─â de practicile politice ale lui Lenin. Pentru Gorki din acea perioad─â, tirania liderului bol╚Öevic echivala cu cea a ╚Ťarului, iar spiritul lui de complotist se inspira din metodele anarhistului Neceaev. Prin ├«ntoarcerea scriitorului ├«n ╚Ťara natal─â, regimul vrea s─â prezinte un chip atr─âg─âtor al URSS, cel al unei ╚Ť─âri ├«n care s-a restabilit pacea. Este folosit─â aceast─â imagine, cu ceea ce trebuie s─â arate ╚Öi s─â dovedeasc─â ea. Cinematograful, noul mijloc de informare ├«n mas─â, este v├«rful de lance ├«n aceast─â ofensiv─â. Prin intermediul societ─â╚Ťilor comerciale conduse de agentul s─âu Willy M├╝nzenberg, propagandistul-╚Öef al epocii, Cominternul difuzeaz─â ├«n Germania, Fran╚Ťa, Anglia ╚Öi Statele Unite operele lui Serghei Eisenstein (Cruci╚Ö─âtorul Potemkin, Octombrie), ale lui Dziga Vertov (╚śestaia ceast mira, ╚śagai, Soviet!, Entuziazm: Simfoniia Donbassa), ale lui Pudovkin sau ale lui Dovjenko. Toate aceste filme vorbesc despre revolu╚Ťie, succesele sale, fericirea poporului. Stereotipurile pe care le vehiculeaz─â despre socialismul ├«n construc╚Ťie ÔÇô industrializarea intensiv─â, masele entuziaste ÔÇô seduc. Intelectualii ╚Öi burghezii occidentali fream─ât─â de bucurie ├«n fa╚Ťa viziunii romantice a muncii pe care o transmit aceste filme, cu proletarii lor veseli, care danseaz─â ╚Öi c├«nt─â ├«n timp ce-╚Öi ├«mplinesc datoria. Acest cinematograf trebuie s─â subjuge spectatorul prin poveste ╚Öi prin modul ├«n care o impune. Dziga Vertov, care vine la Londra s─â prezinte Entuziazm, primul s─âu film cu sunet despre reu╚Öitele minerilor de pe Don, cere s─â controleze sonorizarea ├«n timpul proiec╚Ťiei. Printr-o succesiune de imagini ╚Öi film─âri uluitoare, cu un baraj de artilerie asurzitor, filmul prezint─â industrializarea intensive ╚Öi efortul entuziast al maselor. Vertov urc─â sonorul p├«n─â la insuportabil, se bate chiar cu conducerea s─âlii s─â r─âm├«n─â el la pupitru, zidurile vibreaz─â, publicul este parc─â strivit.

Aceste opere propagandistice s├«nt destinate publicului str─âin. ├Äntr-o not─â pe care o adreseaz─â Ministerului Afacerilor Externe francez, prim-secretarul ambasadei Fran╚Ťei la Moscova afirm─â c─â ÔÇ×filmele cu subiecte standardizateÔÇť plictisesc publicul sovietic, care le prefer─â divertismentul german ╚Öi american. ├Än Occident, ├«n schimb, URSS devine un fenomen la mod─â. Tirajul La Russie aujourdÔÇÖhui, revist─â publicat─â ├«n Fran╚Ťa de Prietenii Uniunii Sovietice, cre╚Öte de zece ori, de la 10.000 la 100.000 de exemplare la ├«nceputul anilor 1930. Revista Vu, care se adreseaz─â publicului larg, lanseaz─â o campanie de publicitate pentru un num─âr special dedicat URSS, publicat ├«ntr-o jum─âtate de milion de exemplare. Rafturile libr─âriilor se umplu de relat─ârile din c─âl─âtoriile ├«n paradisul socialist.

***

Fragment din capitolul Amnezii: pete albe ┼či zone gri

Istoricul britanic Eric Hobsbawm, marxist convins, membru al Partidului Comunist din Marea Britanie din 1936, particip─â la emisiunea The Late Show a BBC din octombrie 1994. ├Än seara aceea e fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu Mihail Ignatiev, scriitor-jurnalist canadian, specialist ├«n drepturile omului ┼či printre altele nepot al unui ministru al ┼úarului Nicolae II. Scriitorul ├«l ├«ntreab─â pe istoric ce decizie ar fi luat dac─â, ├«n momentul ader─ârii la PC, ar fi ┼čtiut c─â Stalin asasinase deja milioane de oameni: s-ar fi r─âzg├«ndit?

ÔÇ×E genul de ├«ntrebare academic─â la care nu se poate r─âspunde, spune Hobsbawm. Dac─â ar fi s─â v─â dau un r─âspuns retrospectiv, care nu e un r─âspuns de istoric, a┼č zice ┬źprobabil c─â nu┬╗.

ÔÇö Pentru care motiv? ├«ntreab─â Ignatiev.

ÔÇö Pentru c─â, ├«ntr-o perioad─â ├«n care, ca s─â zic a┼ča, crimele ├«n mas─â ┼či suferin┼úa ├«n mas─â s├«nt absolut universale, posibilitatea ca din aceast─â mare suferin┼ú─â s─â se nasc─â o lume nou─â merit─â, orice s-ar spune, efortul de a fi sus┼úinut─â. Acum, privind ├«n urm─â ca istoric, continu─â Hobsbawm, a┼č spune c─â sacrificiile acceptate de poporul rus nu par dec├«t ├«n parte justificate. Erau sacrificii enorme, excesive, indiferent de norma aplicat─â.

Spun asta pentru că, privind în urmă, nu s-ar spune că Uniunea Sovietică era începutul revoluţiei mondiale. Dacă a fost sau nu, eu, unul, nu sînt sigur.

ÔÇö A┼čadar, dac─â viitorul luminos ar fi fost realizat, moartea a cincisprezece-dou─âzeci de milioane de oameni era justificat─â?

ÔÇö Da, r─âspunde Hobsbawm, f─âr─â vreo ezitare.ÔÇť

├Än fostele ┼ú─âri comuniste se vorbe┼čte de ÔÇ×pete albe ┼či de zone griÔÇť pentru a evoca trecutul. Primele, petele albe, desemneaz─â episoadele despre care nu se ┼čtie nimic sau aproape nimic, dat fiind c─â regimurile totalitare au ascuns faptele, iar arhive pentru a le reconstitui a posteriori nu exist─â. Zonele gri s├«nt cele care pot fi reconstituite, dar cu elemente lips─â. Prin extrapolare, expresia ÔÇ×pete albe ┼či zone griÔÇť desemneaz─â ┼či acele momente ale vie┼úii sub comunism de care nimeni nu dore┼čte s─â-┼či aminteasc─â, pe scurt amnezia colectiv─â (petele albe), ┼či cele care pot fi suportate (zonele gri). ├Än ┼ú─ârile democratice, unde nimeni n-a avut de suferit oprim─âri sau dictate, petele albe ┼či zonele gri exist─â c├«nd este vorba de rela┼úia cu comunismul: amnezii voluntare la unii, compromisuri la al┼úii.

Conduc─âtorilor occidentali le place s─â dea lec┼úii c├«nd se ocup─â de postcomunismul din Estul continentului european, fie pentru a ├«ndemna la reforme politice ┼či economice, fie pentru a face bilan┼úul istoriei. Din grab─â democratic─â ┼či liberal─â, ori pentru c─â vor s─â descurajeze orice spirit de r─âzbunare, exigen┼úele lor s├«nt adesea rupte de realitatea pe care o cunosc ┼ú─ârile respective. Expresia peiorativ─â ÔÇ×v├«n─âtoare de vr─âjitoareÔÇť revine adesea c├«nd Vestul judec─â felul ├«n care unele noi regimuri din Est au epurat ori epureaz─â trecutul. Mul┼úi denun┼ú─â excesele ┼či riscurile unei atari politici. Totu┼či, redresarea moral─â ┼či spiritual─â a acestor ┼ú─âri, condi┼úie a revenirii la democra┼úie, depinde ├«n parte de seriozitatea cu care se judec─â istoria, ┼či odat─â cu ea principalii s─âi actori, vinova┼úi sau nu. Cu c├«t acest efort se am├«n─â, cu at├«t rena┼čterea ├«nt├«rzie. ├Än fapt, teama de a vedea comunismul pe banca acuza┼úilor, ├«mpreun─â cu st─âp├«nii ┼či cu slujitorii lui, nu e deloc inocent─â. Vorbim de o vinov─â┼úie ├«mp─âr┼úit─â. Dac─â comunismul ajunge s─â fie judecat, atunci tovar─â┼čii de drum ┼či al┼úi proteja┼úi ai sistemului vor trebui ┼či ei, dac─â nu s─â dea explica┼úii, cel pu┼úin s─â-┼či fac─â un examen de con┼čtiin┼ú─â. ÔÇ×Petele albeÔÇť ┼či ÔÇ×zonele griÔÇť convin multora, ├«n Est ca ┼či ├«n Vest, chiar dac─â este evident c─â gradul de vinov─â┼úie ┼či realitatea vie┼úii nu s├«nt acelea┼či de ambele p─âr┼úi ale fostei Cortine de Fier.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.