Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări

26 iulie 2022
image

Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali

Despre poveștile cu sau fără prințese, dar musai cu balauri, știm cu toții. Despre balaurii de Via Transilvanica, mai puțin. Or ăsta este chiar scopul proiectului de storytelling digital pe care îl desfășurăm în cadrul Rucsacului cu Povestiri de pe Via Transilvanica.

Prima coordonată este chiar drumul care ne-a adus pe „Insula cu dinozauri”, cunoscută astăzi drept Țara Hațegului. Am ajuns, așa cum era firesc pentru niște drumeți, pe potecă. O trecere, cel puțin ciudată, pe o trecere de cale ferată, fără șine și fără trenuri. Vorbim despre un tronson foarte vechi, inaugurat la 11 noiembrie 1908 pe distanța Caransebeș-Bouțari, respectiv la 1 mai 1909 pe distanța Bouțari-Subcetate și închis circulației în 1978. Foarte puține lucruri mai amintesc de istoria acestui drum de graniță, care leagă Transilvania de Țara Românească. Doar cîteva traverse putrezite și, foarte rar, cîte un șurub sau altă relicvă din metalul folosit la șine. Pînă de curînd dezafectată, porțiunea a fost curățată și transformată în cărare de către echipa care se ocupă de Via Transilvanica. Lupta cu „balaurii” încă se duce, mai ales că este necesară și întreținerea acestei porțiuni, precum și plata chiriei către CFR, toate din încăpățînarea de a nu lăsa drumeții să meargă pe drumul național.

Am spus clasica poveste a binelui care bate răul, unde „balaurul” a pus stăpînire pe un loc important pentru lume, un loc de trecere. De ce? Pentru că, pînă își găsesc acel Făt-Frumos care să le salveze, ni le explicăm prin legende. Și povestea, ca orice poveste, pleacă de la realitate, peste care fiecare povestaș croșetează.

De unde sînt, deci, acești balauri?

Să ne uităm, de exemplu, la noi în ogradă. Sau mai bine, în ograda hațeganilor. Factorul cheie care personalizează Geoparcul Țara Hațegului este reprezentat de numeroasele situri cu oase de dinozauri din Cretacicul Superior. Cu alte cuvinte, în zonă exista paleontologie înainte să apară paleontologia, iar oamenii intrau constant în contact cu rămășițele unor vremi demult duse. De-a lungul istoriei, oamenii s-au raportat diferit la aceste dovezi ale existenței dinozaurilor, le-au considerat ba aducătoare ale prosperității, ba protectori ai gospodăriilor, ba arme spirituale, ba, ba, ba. Iar de aici și pînă la imaginea balaurilor din basmele românești sau simbolul dragonului cu cap de lup prezent pe steagul dacilor, a fost doar un pas.

„A fost odată într-o ţară un balaur mare. El avea şapte capete, trăia într-o groapă, şi se hrănea numai cu oameni. Cînd ieşea el la mîncare, toată lumea fugea, se închidea în case şi sta ascunsă pînă ce-şi potolea foamea cu vreun drumeţ pe care îl trăgea aţa la moarte. Toţi oamenii locului se tînguiau de răutatea şi de frica balaurului.” Dincolo de ce citim în basmele lui Petre Ispirescu,  filme, mass-media, care să fie adevărul din spatele poveștilor cu dinozauri mari și fioroși?

Cu 70 de milioane de ani în urmă, Țara Hațegului făcea parte dintr-o insulă tropicală cu dinozauri pitici, unici în lume. Aceștia și-au redus dimensiunile pentru că se aflau într-un loc izolat, încremenit în timp, iar ca o adaptate a condițiilor de viață a apărut nanismul insular. Interesant este și faptul că speciile de pe insula Hațeg erau de mult timp dispărute de pe continent. Urmele acestora s-au păstrat fosilizate în rocile formate în aceste timpuri și, deși cercetate de mai bine de 100 de ani, ele sînt încă teme de inspirație pentru artiști și subiectul dintotdeauna a poveștilor cu balauri.

Vedetă locală, balaurul bondoc este o rudă a celebrului Velociraptor, descoperit în 2010 lîngă Rîpa Roşie. Dar locul nu este doar despre baluri, văzuți sau ascunși. Între ruinele de la Sarmizegetusa, dinozauri rătăciți prin Țara Hațegului și creasta lui Retezat, Via Transilvanica asunde mulți Făți Frumoși și Ilene Cosînzene. Merg pe cărarea care unește România. Nu doar Terra Banatica de Terra Dacica.

Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate TRUST MOTORS, partenerul video GO PRO și partenerii media Rock FMDilema vecheSpot Media și PressOne.

Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica in Dilema Veche png
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.