Avanpremier─â editorial─â: "Constance"

3 iulie 2014
Avanpremier─â editorial─â: "Constance" jpeg

Dilema veche v─â prezint─â ├«n avanpremier─â c├«teva fragmente din volumul Constance. Tragica ┼či scandaloasa via┼ú─â a doamnei Oscar Wilde, de Franny Moyle (trad. Cristina Jinga), ├«n curs de apari┼úie la Editura Humanitas, ├«n colec┼úia ÔÇ×Convorbiri. Coresponden┼ú─â. PortreteÔÇť. 

***

Autodeclarat─â prerafaelit─â ÔÇô un termen care, prin anii 1880, era echivalent cu ÔÇ×estet─âÔÇť ÔÇô, Constance purta o tor┼ú─â aprins─â ├«n anii 1850 de c─âtre un grup de femei care participaser─â la ├«nfiin┼úarea Fr─â┼úiei Prerafaelite a Pictorilor. Femei ca Elizabeth Siddal ┼či Jane Morris, so┼úia pictorului Daniel Gabriel Rossetti ┼či cea a poetului, desenatorului ┼či socialistului William Morris, fuseser─â modele pentru arti┼čtii prerafaeli┼úi, purt├«nd ve┼čminte largi, ├«nvoalte.

├Äns─â nu doar ├«nf─â┼úi┼čarea lor pe p├«nzele pictorilor aprinsese sc├«nteia noii mode ├«n elita intelectual─â. Dincolo de p├«nze, aceste femei stabiliser─â deopotriv─â noi libert─â┼úi pentru femei, libert─â┼úi care, peste vreo dou─âzeci de ani, abia au ├«nceput s─â fie adoptate de masa larg─â a popula┼úiei feminine. Ele promovaser─â stiluri noi de rochii, cu m├«necile fie cusute la nivelul umerilor, ┼či nu mai jos, fie bufante ┼či largi. ├Än vreme ce restul popula┼úiei feminine victoriene trebuia s─â umble cu bra┼úele ┼úintuite de corp ├«n teci str├«mte, imobile, femeile prerafaelite ├«┼či puteau mi┼čca liber bra┼úele pentru a picta, a poza pictorilor sau pur ┼či simplu a se sim┼úi confortabil. Fetele prerafaelite renun┼úaser─â, de asemenea, la uria┼čele fuste cu crinoline ├«n form─â de clopot, ├«nfoiate cu ajutorul cercurilor ┼či al coliviilor prinse ├«n chingi de desuuri feminine. Se descotorosiser─â de corsetele str├«nse, care sugrumau taliile ca pe ni┼čte clepsidre, ca ┼či de bonetele ┼či coafurile complicate ce ad─âugau strat peste strat ├«n toaleta zilnic─â feminin─â.

Vestimenta┼úia ÔÇ×estetic─âÔÇť, dup─â cum a devenit cunoscut─â, era mai mult dec├«t o mod─â, era o declara┼úie. C─âut├«nd confortul pentru femei, vorbea totodat─â despre o dorin┼ú─â de eliberare care dep─â┼čea lejeritatea fizic─â. Era de asemenea o declara┼úie despre expresia creativ─â feminin─â, ea ├«ns─â┼či ├«n consonan┼ú─â cu problemele feministe de anvergur─â. Primele femei care aderaser─â la gruparea prerafaelit─â tr─âiau neconven┼úional cu arti┼čti, lucrau la propriile proiecte artistice ┼či deveneau, la r├«ndul lor, celebre. Cele care purtau ve┼čminte estetice tindeau s─â cread─â, drept consecin┼ú─â, c─â ar trebui s─â aib─â dreptul la o carier─â ┼či, ├«n cele din urm─â, c─â ar trebui s─â li se acorde dreptul la vot.

Magazinul de c─âpetenie al estetismului a fost cel al lui Liberty din Londra. Prin 1875, crea┼úia lui Arthur Liberty ├«┼či deschisese por┼úile ├«n Regent Street ┼či oferea avangardei londoneze posibilitatea de a cump─âra cel mai bine confec┼úionat mobilier ┼či cele mai fine m─ârfuri orientale. Era specializat, de asemenea, ├«n ÔÇ×┼úes─âturi artisticeÔÇť, din care se croiau acele rochii estetice largi ┼či cu m├«neci bufante, multe purtate la boema Galerie Grosvenor. Constance era o client─â obi┼čnuit─â a magazinului lui Arthur Liberty. ├Än scrisorile ei men┼úioneaz─â livr─âri de la magazin ┼či de asemenea faptul c─â i-a cump─ârat lui Otho[1] o cravat─â cafenie de acolo, un gest pe care nu e clar dac─â el l-a apreciat, date fiind rezervele lui fa┼ú─â de vestimenta┼úia estetic─â.

┼×i, astfel, Constance, cu ÔÇ×rochiile ei ur├«teÔÇť, cu educa┼úia ┼či cu prietenele ei, devenise deja, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, o t├«n─âr─â independent─â. ├Ändep─ârt├«ndu-se de conven┼úiile trecutului respectate de clasa mijlocie ÔÇô dup─â care femeile erau ┼čcolite acas─â, de guvernante, se ├«mbr─âcau ├«ntr-o anumit─â manier─â ┼či umblau ├«nso┼úite de persoane mai v├«rstnice ÔÇô, Constance era deja modern─â.

***

A ├«nceput prin a fi tot mai pasionat─â de art─â ┼či cultur─â, ├«n mod deosebit de artele vizuale ┼či decorative. Constance men┬ş┼úio┬şneaz─â deseori controversata Galerie Grosvenor ├«n scrisorile ei de la ├«nceputul anilor 1880. Acolo, pe New Bound Street, se afla un templu al artei contemporane proiectat ca un palazzo italian. Iubitorii de art─â care veneau s─â se ├«nchine aici treceau prin impun─âtoarea intrare proiectat─â de Palladio, salvat─â din demolarea bisericii Santa Lucia din Vene┼úia, ├«nainte de a p─â┬ştrunde ├«ntr-o sal─â uria┼č─â, ├«mpodobit─â cu un tavan concav, pe care James McNeill Whistler pictase fazele Lunii ┼či o spu┬şzeal─â de stele aurii. Sub un piedestal de catifea verde, pe pere┼úii ├«m┬şbr─âca┼úi ├«n m─âtase ro┼čie, ├«ntret─âia┼úi din c├«nd ├«n c├«nd de coloane ionice salvate de la fosta oper─â italian─â din Paris, erau expuse cele mai bune opere de art─â avangardist─â.

Dar Grosvenor era mai mult dec├«t o galerie de art─â: era, totodat─â, veriga de leg─âtur─â social─â cu grupul alternativei, gru┬şpul estetic al g├«ndirii liberale, deosebit de prietenos cu femeile. ├Änc─â de la ├«nceputurile sale, ├«┼či c├«┼čtigase reputa┼úia de a sprijini, printre al┼úii, pe artistele ÔÇ×feministeÔÇť, din care multe aveau s─â devin─â prietene de n─âdejde ale lui Constance ┼či Oscar. Picto┬şri┼úe precum Emily Ford, Louise Jopling, Evelyn de Morgan ┼či Henrietta Rae ├«┼či aveau lucr─ârile expuse acolo. Ca ┼či Constance, ele se bucurau de restaurantul galeriei, care se ├«ngrijea ├«n mod special de pr├«nzul doamnelor ne├«nso┼úite de persoane mai v├«rstnice, ca ┼či de biblioteca ┼či de clubul acesteia, cu un salon dedicat doamnelor.

***

Nu doar de art─â ┼či de personajele sale pitore┼čti se sim┼úea atras─â Constance. Curentul estetic generase un nou nivel de apreciere a artelor decorative; bucur├«ndu-se de mult─â pre┼úuire ┼či recunoa┼čtere, priceperea artizanal─â, precum broderia, a devenit o form─â admis─â de manifestare a talentului feminin ├«n anii 1870. ├Än 1872, la ┼×coala Regal─â de Art─â s-a ├«nfiin┼úat Sec┼úia lucru de m├«n─â, menit─â s─â ofere o activitate femeilor din aristocra┼úie. Arti┼čtii de frunte din curentul estetic furnizau desenele pentru participantele la cursurile ┼čcolii de lucru manual. Pe l├«ng─â aceast─â institu┼úie, atelierele de design interior ale companiei Morris & Co. ÔÇô unde ├«ns─â┼či so┼úia lui William Morris, Jane, ┼či fiica sa, May, aveau un rol activ ├«n supervizarea lucrului de m├«n─â ÔÇô d─âduser─â broderiei un nou statut. Nemaifiind pentru doamne un mijloc de petrecere a timpului ├«n saloane, lucrul de m├«n─â artistic era acum cultivat ┼či pentru consumul public, considerat a contribui esen┼úial la interioarele moderne.

├Äntruchip├«nd acest moment, Constance ┼či-a explorat propria ├«nzestrare ├«n privin┼úa lucrului de m├«n─â. M─âtu┼ča ei Carrie, vajnic─â credincioas─â cre┼čtin─â, i-a convocat ajutorul la decorarea noii ┼čcoli superioare de fete din Baker Street. ┼×coala era un proiect filantropic al domnului ┼či doamnei Francis Holland. Preot de vaz─â, Holland a colectat banii ┼či a cump─ârat terenul de pe Baker Street nr. 6, pe care a ridicat o cl─âdire modest─â, apt─â s─â fie convertit─â ├«n depozit ├«n caz c─â ┼čcoala ar fi fost o nereu┼čit─â. Cei mai nobili ┼či cei mai buni din comunitatea cre┼čtin─â local─â s-au implicat ├«n decorarea pere┼úilor v─ârui┼úi simplu ├«n alb, ├«n s─âpt─âm├«nile de dinaintea deschiderii ┼čcolii, din octombrie 1878.

Constance a preg─âtit o serie de broderii care s─â fie puse cap la cap pe toat─â lungimea ÔÇ×ambulatoriuluiÔÇť ┼čcolii. A petrecut zile ├«n ┼čir brod├«nd cuvintele ÔÇ×Asculta┼úi-m─â, fiilor, c─âci ferici┼úi s├«nt cei ce p─âzesc c─âile mele. Asculta┼úi ├«nv─â┼ú─âtura, ca s─â fi┼úi ├«n┼úelep┼úiÔÇť pe o imita┼úie de piele albastr─â, cos├«nd cu grij─â fiecare liter─â ├«ntr-o scriere gotic─â, de vreo doisprezece centimetri ├«n─âl┼úime, cu negru, ro┼ču ┼či auriu. Pasiunea lui Constance pentru lucrul de m├«n─â n-avea s-o p─âr─âseasc─â niciodat─â. Ani mai t├«rziu, i-a ar─âtat lui Oscar un paravan pentru ┼čemineu pe care ├«l ÔÇ×brodase pe in Morris albastru cu m─âtase roz ┼či verdeÔÇť ┼či-l montase ├«ntr-o ram─â Liberty vopsit─â ├«n verde.

Drept r─âsplat─â a eforturilor depuse pentru noua ┼čcoal─â superioar─â de fete, m─âtu┼ča Carrie a dus-o pe Constance s─â-l cunoasc─â pe marele Francis Holland ├«nsu┼či, dar aceasta s-a comportat sub a┼čtept─âri, ÔÇ×pur ┼či simplu tremur├«nd de spaim─âÔÇť de-a lungul ├«ntregii ├«ntrevederi, ├«n pofida faptului c─â Holland era fermec─âtor ┼či plin de umor. ÔÇ×Cred cu adev─ârat c─â s├«nt cea mai mare toant─â care a tr─âit vreodat─â, s─â-mi fie at├«t de fric─â de oameniÔÇť, avea s─â noteze ea dup─â aceea.

├Än cele din urm─â totu┼či, distan┼úarea de mama ei ┼či influen┼úa blajin─â a bunicului i-au ├«ng─âduit lui Constance s─â ├«nfloreasc─â. ├Äncet, sim┼úul umorului, inteligen┼úa ┼či dragostea ei de via┼ú─â au ├«nceput s─â ias─â la iveal─â, iar timiditatea i s-a atenuat. Fata care s-a trezit incapabil─â s─â vorbeasc─â ├«n fa┼úa lui Francis Holland a ├«nceput s─â se transforme ├«ntr-o femeie incisiv─â, ├«nc─âp─â┼ú├«nat─â, cu un neobi┼čnuit sim┼ú al umorului.

ÔÇ×├Än discu┼úii, era surprinz─âtor de ager─â ├«n detectarea punctelor slabe ┼či eronate din orice ra┼úionamentÔÇť, ├«┼či amintea Otho. ÔÇ×Putea s─â-┼či sus┼úin─â bine punctul de vedere ├«ntr-o disput─â ┼či avea ├«ntotdeauna curajul p─ârerilor personaleÔÇť, deopotriv─â cu ÔÇ×un umor discret ┼či sim┼úul ridicoluluiÔÇť.

***

Luat de valul mo┼čtenirii prerafaelite, ca ┼či Constance, Oscar scria sub influen┼úa poe┼úilor acelui curent, Algernon Charles Swinburne ┼či Rossetti. Vedea ├«n operele lor o intens─â venera┼úie a frumuse┼úii. Iar acest cult al frumuse┼úii era consolidat de scrierile critice ale lui Walter Pater, ale c─ârui Studii de istorie a Rena┼čterii au avut o influen┼ú─â hot─âr├«toare asupra lui. ├Än ├«ncheierea acestor studii, Pater sus┼úinea ├«n esen┼ú─â c─â, ├«ntr-o lume ├«n mi┼čcare, frumuse┼úea ofer─â o estetic─â imobil─â, rafinat─â, care ar putea lua locul lumii schimb─âtoare ┼či, astfel, ar d─ârui privitorului o form─â de experien┼ú─â mai ├«nalt─â.

Pater era membru al Colegiului Brasenose ┼či ├«ndrum─âtor aici, iar Oscar ├«l ├«nt├«lnise ├«n timpul festivalului Michaelmas din 1877. Teoriile lui Pater despre importan┼úa frumuse┼úii erau exprimate nu doar ├«n lucr─ârile sale scrise, dar ┼či ├«n propriul mediu casnic. Mary Ward, so┼úia criticului de art─â de la The Times Humphry Ward, locuia ├«n Oxford vizavi de Pater ┼či a descris ├«n memoriile ei ÔÇ×splendidaÔÇť lui cas─â, ├«n care ÔÇ×salonul era decorat cu tapet Morris; avea mese ┼či scaune cu picioare fusiforme; o cump─âtat─â ├«ng─âduin┼ú─â pentru platourile ┼či vazele albastre, cump─ârate, cred, din OlandaÔÇŽ gravuri, dac─â-mi amintesc bine, de Botticelli; c├«teva oglinzi ┼či foarte pu┼úine flori, alese ┼či aranjate cu ┬źo art─â simpl─â, dar bine g├«ndit─â┬╗ÔÇť.

Camerele lui Oscar de la colegiu v─âdeau o similar─â venerare a estetismului. ┼×i el aprecia designerii contemporani ca William Morris ┼či ├«┼či mobilase ├«nc─âperile cu simplitate, ├«mbin├«nd por┼úelanurile albastre cu frumoase gravuri.

Gustul estetic s-ar putea extinde la orice domeniu ├«n care frumosul, obiectul s─âu, e aplicabil. Nu se limiteaz─â la artele frumoase, literatur─â sau interioare. Aranjamentele florale pot avea un aspect estetic. Crinul ┼či floarea-soarelui erau florile preferate ale adep┼úilor estetismului. Artefactele japoneze ┼či chineze┼čti le st├«rneau admira┼úia. ┼×i, bine├«n┼úeles, estetismul se manifesta ├«n primul r├«nd ├«n mod─â.

***

Str─âdaniile me┼čte┼čug─âre┼čti ┼či artistice ale lui Constance, deopotriv─â cu examenele de la universitate, o arat─â drept o t├«n─âr─â care ├«┼či c─âuta un rol personal ├«n via┼ú─â. Cu vreo doi ani mai ├«nainte, pe vremea c├«nd v─ârul Stanhope o ceruse ├«n c─âs─âtorie, ├«ncercase s─â-┼či exprime ├«n cuvinte aceast─â dorin┼ú─â profund─â de a realiza ceva ├«n via┼ú─â. ÔÇ×Nu am nici o obiec┼úie precis─â la c─âs─âtorie ├«n afar─â de aceea c─â nu ┼úin la nimeni ┼či c─â mai degrab─â m─â tem de eaÔÇť, ├«i spusese Constance lui Otho.

ÔÇ×├Än acela┼či timp, nu pot s─â afirm c─â prefer via┼úa pe care o duc ├«n prezent. Dac─â ├«n cele din urm─â nu m─â voi c─âs─âtori cu nimeni, n-am s─â r─âm├«n cu m─âtu┼čica toat─â via┼úa, o s─â fac ceva. Simt c─â stagnez ┼či n-o s─â fie totu┼či at├«t de r─âu c├«t─â vreme e┼čti ┼či tu la Londra ÔÇô ┼či m─â g├«ndesc s─â m─â duc la examen. N-am s─â m─â spetesc muncind, pentru c─â nu-mi pas─â foarte mult de rezultate, vreau doar s─â am ceva precis de f─âcut care s─â m─â ├«mpiedice s─â visez ├«ncontinuu p├«n─â o s─â ajung complet morbid─â.ÔÇť

Cu dorin┼úa ei de a realiza ceva ├«n via┼ú─â, Constance se ralia unui grup de femei care, ├«nc─â de la jum─âtatea secolului, luptase pentru egalitate social─â pentru femei, ca ┼či pentru emanciparea lor politic─â. Avea s─â fie o cauz─â pe care, la momentul potrivit, Constance o va ├«mbr─â┼úi┼ča ├«n mai mare m─âsur─â ┼či ├«n mod declarat.

├Än anii 1880, vocea feminismului c─âp─âtase for┼ú─â. Mi┼čcarea sufragetelor ├«┼či pornise campania cu personalit─â┼úi marcante ┼či cu aristocra┼úi, precum vicontele Haberton, care conduceau demonstra┼úii na┼úionale pentru dreptul femeilor de┼úin─âtoare de case ┼či pl─âtitoare de rate de a vota. L─âs├«nd la o parte chestiunea votului parlamentar, domina┼úia b─ârba┼úilor ├«n celelalte aspecte ale vie┼úii fusese recuzat─â ┼či demontat─â. Femeile c├«┼čtigaser─â deja dreptul de a practica medicina, iar ├«n 1880 Eliza Orme a devenit prima femeie care a ob┼úinut o licen┼ú─â ├«n drept. Apoi, ├«n 1882, Legea propriet─â┼úii pentru femeile m─âritate a marcat o autentic─â schimbare, c─âci pentru prima oar─â se admitea c─â o femeie m─âritat─â putea fi, din punct de vedere legal, o persoan─â.

P├«n─â ├«n 1882, toate femeile m─âritate erau definite prin subordonare fa┼ú─â de so┼úi ┼či orice propriet─â┼úi ┼či drepturi ar fi avut ├«nainte de c─âs─âtorie erau cedate ├«n folosul acestora. ├Än pres─â circulau pove┼čti ├«ngrozitoare ar─ât├«nd nedreptatea acestui sistem ┼či posibilitatea ca b─ârba┼úii s─â iroseasc─â averile personale ale so┼úiilor dac─â a┼ča ar fi vrut, f─âr─â ca ele s─â aib─â vreun mijloc de ap─ârare. Dar, dup─â adoptarea Legii, femeile m─âritate s-au v─âzut dintr-odat─â redefinite sub aspect legal. Li se d─âdea dreptul la avere proprie, ca ┼či acela de a cump─âra ┼či a vinde o proprietate ├«n numele lor. Puteau de┼úine conturi ├«n banc─â ┼či ac┼úiuni. Puteau da ├«n judecat─â ca persoane individuale, f─âr─â a se mai bizui pe serviciile so┼úilor. Reversul medaliei era c─â, acum, erau r─âspunz─âtoare pentru propriile datorii ┼či puteau fi declarate falite, ├«ns─â prea pu┼úine se pl├«ngeau de acest dezavantaj. Constance tr─âia ├«ntr-o vreme c├«nd se putea bucura de o libertate ┼či o responsabilitate deosebite ┼či mai temeinice dec├«t cele ale genera┼úiilor mamei ┼či bunicii sale.

[1] Fratele ei

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.