„Atunci viitorul nu părea să fie atît de înșelător ca prezentul de azi”

15 octombrie 2016
„Atunci viitorul nu părea să fie atît de înșelător ca prezentul de azi” jpeg
mg 5500 1 jpg jpeg

După o vară intensă de întîlniri cu dosare din Arhivele Naționale – cu stenograme ale ședințelor și plenarelor diferitelor secții ale Uniunii Artiștilor Plastici, pe o perioadă cuprinsă între 1953 și 1973 – vizita pe care am făcut-o în expoziția Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite) m-aș fi așteptat să aibă fie ceva din vizitele din uzine și fabrici, așa cum le-am tot regăsit, în aceleași arhive, în îndemnuri pe ton de reproș către artiști, din partea mai-marilor UAP, fie să se transforme într-o călătorie nostalgică în propriul meu trecut comunist, atît cît a existat el.

După ani în care discursul artistic despre moștenirea comunistă a ajuns să se plafoneze în cuvinte banalizate și în glisări extreme – între respingere profundă și blamare a trecutului ori regret la fel de profund pentru o „lume care era mai bună, mai dreaptă” –, după ce tot acest discurs s-a transformat într-unul la modă, în care the new cool rezidă în toate micile sau marile artefacte ale trecutului recent, ei bine, după toate acestea, să construiești o expoziție în jurul „spațiilor și clădirilor care au definit centrele civice” (așa cum scrie curatoarea Alina Șerban) pare mai dificil ca oricînd. Traumele celor care au trăit înainte de 1989 produc în continuare derută, la fel cum situarea celor născuți după 1989 într-un prezent incert conduce tot la dezorientare.

În expoziție, curatoarea propune patru studii de caz, investigate de trei artiști, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu și Șerban Savu, și un grup de arhitecți – studioBASAR. Fiecare analiză decupează, cu propriile instrumente, o zonă din realitatea de azi, o realitate încă imersată, în grade diferite, în perioada comunistă. Cum ne raportăm (și cum se raportează autoritățile?) la un centru civic ca acela al orașului Ploiești (studioBASAR, în lucrarea Situația propusă. Situația existentă. Centrul Civic Ploiești: macheta de fapte și întîmplări)? Nicu Ilfoveanu observă, în fotografiile sale, Case de Cultură ale Sindicatelor și transformările acestora, „urmele” monumentalității lor. Instalația lui, Zbor deasupra casei de cultură (2009-2016), e ca un birou de lucru al artistului, care îți permite să te apropii vizual, atît cît vrei, de imaginea acestor clădiri. Să privești în detaliu ori, din contră, să iei distanța pe care o simți necesară.

Alina Șerban e interesată în practica sa curatorială de o marcare clară a spațiului ca spațiu expozițional; altfel spus, design-ul expozițional are funcția sa distinctă. În acest caz, curatoarea a lucrat cu skaarchitects, iar expoziția funcționează ca un soi de film în spațiu, cu cîteva cadre care se succed: dacă miezul e dat de proiectele pe care le-am menționat mai sus, marginile – cadrul care deschide și cel care închide expoziția – îi aparțin lui Șerban Savu și Matei Bejenaru. Mozaicul Fără titlu (2009; 145 X 181 cm) al lui Savu, avînd la bază o pictură a sa din 2005, e o citare pe dos a tradiției mozaicurilor în spațiul public. Dacă lucrările acestui pictor din Cluj se pun în proximitatea omului de astăzi, îl privesc pe acesta de aproape ori de undeva de mai sus, îi urmăresc activitățile cotidiene și viața făcută din detalii minore – mozaicul prezent în expoziție reprezintă un muncitor la lucru, întors cu spatele către privitor. Raportarea artistului la realismul socialist și la arta oficială în spațiul public se face printr-o asumare a marginalității personajului ei central. Arta oficială, văzută ca o falsă glorificare a „omului nou”: acesta ne arată spatele, într-o totală nepăsare, privîndu-ne de zîmbetul artificial-entuziasmat. În același timp, mozaicul lui Savu se transformă, ironic, într-un mozaic ne-necesar, absolut inutil!

La capătul celălalt, filmul Moldova al lui Matei Bejenaru (2016) e despre istoria nașterii acestui magazin universal la Iași, la sfîrșitul lui 1972, și despre prezentul lui. Video-ul este un montaj de fotografii de arhivă și filmări ale clădirii actuale (un business center), construit în jurul unui interviu realizat de artist cu vitrinierul-șef al magazinului. Filmul se deschide cu imaginea mozaicului de pe clădirea prefecturii din Iași și cu propoziția: „Atunci viitorul nu părea să fie atît de înșelător ca prezentul de azi”. Cel intervievat vorbește nu doar despre creativitatea din spatele fiecărei vitrine gîndite (cream o atmosferă, nu doar o imagine – spune el la un moment dat), ci și despre cum magazinul era „pentru fiecare” sau despre „onestitatea” astăzi pierdută a reclamelor de odinioară. Este filmul unor idealuri pierdute în timp, un film despre utopii defuncte.

Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite) se plasează strict în centrul spațiului expozițional, lăsînd pereții goi și un loc gol în jurul ei, așa cum centrele civice au lăsat mereu impresia unei monumentalități artificiale și inutile. Tonul lucid al expoziției, transparent, tranșant, fără decorații inutile, dă posibilitatea unui nou tip de orientare în spațiul contemporan. Un început de orientare – dinspre prezent către un trecut pe care nu sfîrșim a începe să îl analizăm cu instrumentele juste. Mă întreb cum privește această expoziție tînăra generație. Dacă instrumentele ei sînt mai „la îndemînă” decît pentru ceilalți.

Salonul de Proiecte

Clădirea Universul, Etajul 1, Strada Actor Ion Brezoianu 23-25

București

Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)

Artiști: studioBASAR, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu, Șerban Savu

Curator: Alina Șerban

Design expozițional: skaarchitects

Identitate grafică: Radu Manelici

21 septembrie-30 octombrie 2016

Credite foto: Ștefan Sava

mg 5663 jpg jpeg
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.