Arti┼čti, guvernan┼úi ┼či ritualul social al finan┼ú─ârii culturii

12 august 2010
Arti┼čti, guvernan┼úi ┼či ritualul social al finan┼ú─ârii culturii jpeg

cu observaţii în jurul unor idei de Hans Abbing (Why Artists Are Poor? The Exceptional Economy of the Arts, Amsterdam University Press, 2004)

Nevoia reformei aparatului de stat, tradus─â de guvernan┼úi din 2009 ├«ncoace prin disponibiliz─âri de personal, desfiin┼ú─âri sau comas─âri ale unor institu┼úii, a primit de cur├«nd ├«nc─â o critic─â, prin raportul social Dup─â 20 de ani: Op┼úiuni pentru Rom├ónia, realizat de Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vie┼úii. Reamintind c─â rolul statului este de a produce ╚Öi a echilibra bun─âstarea, cu alte cuvinte, un rol social, autorii afirm─â, dup─â interpretarea datelor, c─â ÔÇťRom├ónia nu are un stat prea mare, raportat la m─ârimea economiei, ci, dimpotriv─â, este statul cel mai mic din Europa, la mare distan╚Ť─â de media statelor europene.ÔÇŁ

Observa┼úia love┼čte direct ├«n Ordonan┼úa 63/2010, ├«n urma c─âreia, la nivel local, mai multe institu┼úii publice, inclusiv de cultur─â, vor fi afectate, prin desfiin┼úare, comasare sau disponibilizare a personalului ÔÇťexcedentarÔÇŁ. M─â voi opri ├«ns─â nu la drama institu┼úiilor ┼či la soarta culturii sau a publicului consumator de art─â, ci la oamenii disponibliza┼úi, cei care ├«n teorie ar trebui sa fie m─âcar par┼úial absorbi┼úi de sectorul privat sau pentru care intrarea ├«n ┼čomaj ar putea s─â se transforme ├«ntr-o ocazie de antreprenoriat. Slabe ┼čanse. Nu doar c─â sectorul cultural asociativ ┼či privat nu poate absorbi num─ârul disponibiliza┼úilor, dar am dubii inclusiv c─â marea majoritate a acestora au aptitudinile necesare adapt─ârii la o situa┼úie de lucru total diferit─â fa┼ú─â de cea ├«n care, uneori mai greu, alteori mai lin, subven┼úia de la stat acoperea necesarul institu┼úiilor, indiferent de priza la public a programelor. Probabil c─â marea parte se va reorienta c─âtre alte domenii, unii vor emigra iar al┼úii vor intra prematur la pensie. Personalul tehnic sau cel care oferea sprijin administrativ institu┼úiilor are, comparativ cu arti┼čtii sau speciali┼čtii muzeografi, de pild─â, mult mai multe ┼čanse de integrare, deoarece competen┼úele specifice de care dispune s├«nt cerute ┼či ├«n alte sectoare de activitate.

Arti┼čii nu par s─â ├«nsemne mare lucru nici pentru guvernan┼úi, care prin institu┼úiile de profil nu fac eforturi de protec┼úie ┼či sprijin pentru o adaptare la noul context de via┼ú─â ┼či crea┼úie, dar nici pentru ei ├«n┼či┼či, dac─â e s─â observ─âm constan┼úa ┼či calitatea argumentelor pe care ace┼čtia le-au adus ├«n ultima vreme pentru a-┼či pleda cauza ┼či pentru a demara ini┼úiative constructive.

Artistul refuză organizarea în vederea demarării unor acţiuni consistente de lobby pe lîngă instituţiile Statului

ÔÇť├Än general, structurile de lobby s├«nt extrem de slab organizate ├«n lumea artistic─â. Cu greu ar putea fi acuzate c─â urm─âresc ├«n mod deliberat acordarea de fonduri. De obicei nu au purt─âtor de cuv├«nt sau sediu, spre deosebire de fermieri sau asocia┼úiile de proprietari, de exemplu. Aceasta ├«nseamn─â c─â marea majoritate a lumii artistice este mult prea pu┼úin organizat─â pentru a face presiuni eficiente asupra unui guvern. Dac─â privim mai atent, ├«ns─â, aceast─â lips─â de organizare nu este deloc surprinz─âtoare. Prea mult─â organizare ┼či disciplin─â s├«nt contrare spiritului autonom al artistului. Organizarea ┼či disciplina s├«nt opuse regulilor internalizate ale habitusului celor mai mul┼úi arti┼čti ┼či consumatori de art─â deopotriv─â. Varianta de a se organiza pentru a pune presiune pe guvern pur ┼či simplu nu apare ├«n lumea artei.ÔÇŁ

Rom├ónia nu este un spa┼úiu al excep┼úiilor ├«n acest sens. Mi┼čc─âri de revolt─â ┼či lobby pentru reform─â ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea cadrului de finan┼úare au ap─ârut ├«ncep├«nd cu anul 2000, ├«ns─â punctual ┼či f─âr─â continuitate. Citind observa┼úiile lui Hans Abbing, artist ┼či economist olandez, se pare c─â este cazul s─â ne lini┼čtim. Nu este un fenomen na┼úional, nu s├«ntem noi ├«n culp─â c─â nu reu┼čim s─â dezvolt─âm mecanisme prin care s─â facem auzit─â vocea profesioni┼čtilor din lumea artistic─â c─âtre guvern. Este situa┼úia sectorului, caracterul s─âu excep┼úional de rezisten┼ú─â ├«n fa┼úa organiz─ârii ┼či extrem─â vulnerabilitate la fluctua┼úiile negative ale sprijinului financiar oferit de autorit─â┼úile statului ┼či de mecena ┼či sponsori priva┼úi.

├Äns─â despre care art─â vorbim? Nu cumva tratarea nediscriminatorie a tuturor evenimentelor din lumea artistic─â ne ├«mpiedic─â s─â vedem polarizarea care se accentueaz─â ├«ntre dinamica operatorilor culturali care aleg s─â ac┼úioneze urm├«nd logica produc┼úiei ┼či distribu┼úiei de mas─â, ├«n principal industrii culturale ┼či creative ┼či produc┼úiile arti┼čtilor independen┼úi ┼či ale celor care lucreaz─â ├«n structurile publice de cultur─â? Care este de fapt arta despre care vorbe┼čte Abbing ┼či cine este artistul care refuz─â organizarea? Cu siguran┼ú─â nu este vorba de editura, casa de produc┼úie de film sau muzic─â, structuri care prin natura activit─â┼úii lor, de business, se adapteaz─â continuu pie┼úei g├«ndind produse vandabile, gener├«nd putere monetar─â ┼či deci, inclusiv putere politic─â. Arti┼čtii pot negocia cu acestea venitul ob┼úinut ├«n urma particip─ârii la realizarea actului cultural care va fi apoi preluat ┼či oferit publicului. Este adev─ârat c─â negocierea nu este de multe ori una echitabil─â, cea mai cunoscut─â situa┼úie trist─â fiind cea a traduc─âtorilor, care primesc un pre┼ú derizoriu, pur ┼či simplu pentru c─â ÔÇťpia┼úa permiteÔÇŁ.

Arti┼čtii la care Abbing face referire s├«nt cei care aleg parcursul unei activit─â┼úi individuale, integrate ulterior ├«n oferta general─â de consum artistic, dar care ├«ncearc─â s─â ├«┼či defineasc─â maniera proprie de crea┼úie artistic─â, ritmul ┼či temele pe care le consider─â necesare. Ace┼čti arti┼čti sau ini┼úiative independente s├«nt cei care de cele mai multe ori deschid drumuri noi ├«n practicile artistice, descoper─â noi teritorii artistice ┼či dezvolt─â noi modalit─â┼úi de interac┼úiune cu publicul ┼či comunitatea. ├Än cazul rom├ónesc, lor li se al─âtur─â ├«n prezent arti┼čtii care tr─âiesc din banii ┼či ├«n cadrul instiitu┼úiilor publice cultur─â, care au dezvoltat un fel de a lucra complet dependent de managementul public al finan┼úelor ┼či resurselor disponibile, ┼či care acum s├«nt reintegra┼úi cu for┼úa circuitului viu al cererii ┼či ofertei de consum artistic. 

Diversele uniuni ┼či asocia┼úii profesionale g├«ndite s─â reprezinte ├«n Rom├ónia interesele arti┼čtilor s├«nt de foarte multe ori respinse de c─âtre arti┼čtii ┼či produc─âtorii independen┼úi, din lipsa de ├«n┼úelegere a rolului pe care acestea ├«l pot avea, din cauza rigidit─â┼úii ┼či anacronismului care caracterizeaz─â multe dintre aceste structuri, dar ├«n primul r├«nd pentru motivul invocat de Abbing: nu este loc de foarte mult─â munc─â de organizare ┼či presiuni politice ├«n activitatea unui artist independent. R─âm├«ne de v─âzut  ├«n ce m─âsur─â se vor mobiliza aceste uniuni pentru a sprijini m─âcar activitatea arti┼čtilor disponbiliza┼úi, ce capacitate au pentru a sus┼úine necesitatea unor programe de dezvoltare a unor competen┼úe conexe, pentru ca m─âcar o parte s─â ├«┼či reia activitatea artistic─â. Dincolo de asta, ├«ns─â, sprijinul Statului ├«n cultur─â pentru profesioni┼čtii din acest domeniu este ┼či va fi ├«n continuare necesar. Privatul nu poate s─â absoarb─â ┼či s─â suplineasc─â tot necesarul artistic al ┼ú─ârii, cel pu┼úin nu ├«n Rom├ónia. 

Cum pot fi convin┼či ├«ns─â guvernan┼úii de acest lucru? Las ideile expuse de Abbling s─â v─â dea de g├«ndit. C├«te ┼čanse reale avem s─â mai ob┼úinem vreun sprijin pentru arti┼čti din partea actualei clase politice ┼či a majorit─â┼úii administratorilor de fonduri publice? Care art─â va supravie┼úui a┼ča cum o cunoa┼čtem, care se va transforma, intr├«nd ┼či lucr├«nd ├«n subterane ┼či care va disp─ârea?

Organizarea este contraproductiv─â misiunii artei ┼či rolului social al arti┼čtilor

ÔÇťCei mai mul┼úi dintre cei interesa┼úi opun rezisten┼ú─â organiz─ârii. Suplimentar, dac─â o form─â puternic─â de organizare ┼či lobby ar exista, eforturile depuse ├«n acest sens ar putea s─â devin─â contraproductive. Dac─â lobby-i┼čtii din lumea artistic─â ar ├«ncepe s─â se comporte ca cei din agricultur─â, ei ar tr─âda natura dezinteresat─â a artelor, ce ar conduce la pierderea credibilit─â┼úii ┼či mai departe la sabotarea cauzei pe care o sus┼úineau. (C├«nd, ocazional, c├«┼úiva arti┼čti reu┼česc s─â atrag─â aten┼úa media asupra ÔÇťsitua┼úiei disperateÔÇŁ cu care se confrunt─â prin intermediul unor ac┼úiuni anarhiste, confuze ┼či ├«n primul r├«nd violente, g─âl─âgioase, aproape toat─â lumea din sectorul artistic se simte vinovat─â). ├Än ciuda evidentelor avantaje, solicit─ârile organizate de a fi finan┼úati s├«nt ├«n majoritatea situa┼úiilor absente ├«n lumea artistic─â.ÔÇŁ

ÔÇťInfluen┼úa lumii artistice asupra guvernului se sprijin─â ├«n primul r├«nd pe valori internalizateÔÇŁ

ÔÇťInfluen┼úa lumii artistice asupra guvernului se sprijin─â ├«n primul r├«nd pe valori internalizate. Func┼úionarii publici care se ocup─â de politicile din lumea artei provin de obicei din acela┼či grup social precum consumatorii ┼či produc─âtorii de art─â ┼či, ├«n consecin┼ú─â, au internalizat ├«n mare parte valori similare.ÔÇŁ

Aparenta vulnerabilitate a artelor, alături de sacralitatea cu care sînt investite, constitute principalele argumente internalizate ale societăţii pentru care susţinerea financiară a acestora rămîne o realitate.

ÔÇťAparenta vulnerabilitate a sectorului amplific─â de fapt influen┼úa acestuia. Pu┼úine persoane ar nega faptul c─â arta vulnerabil─â are nevoie de protec┼úie. Fiind recunoscut─â aceast─â vulnerabilitate a artei, chiar ┼či consumatorii boga┼úi de art─â, care altfel ar fi suspecta┼úi de interese ascunse, au credibilitate atunci c├«nd pledeaz─â cauza finan┼ú─ârii artelor. O rela┼úie neobi┼čnuit─â ├«ntre lipsa de organizare ┼či capacitatea de a face probleme guvernului exist─â ├«n lumea artistic─â. Exist─â pu┼úin─â organizare vizibil─â ┼či organisme care s─â solicite constant sprijin financiar din partea guvernului, ├«n beneficiul sectorului. ├Äns─â deoarece valorile s├«nt internalizate, guvernul poate fi cu toate acestea afectat ┼či deci se afl─â sub o continu─â presiune. Aceast─â presiune este parte a unui ritual social, rezultatul fiind acordarea constant─â a tributului fa┼ú─â de un sector nu at├«t de neajutorat precum pare.ÔÇŁ

Raluca Pop este ini┼úiatoarea banipentruarte, blog ┼či pagin─â de Facebook, unde s├«nt oferite informa┼úii despre finan┼ú─âri pentru arti┼čti ┼či operatori culturali din Rom├ónia ┼či unde se dezvolt─â un spa┼úiu de reflec┼úie ┼či dezbatere despre legisla┼úia ┼či politicile culturale din Rom├ónia.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.