Artişti, guvernanţi şi ritualul social al finanţării culturii

12 august 2010
Artişti, guvernanţi şi ritualul social al finanţării culturii jpeg

cu observaţii în jurul unor idei de Hans Abbing (Why Artists Are Poor? The Exceptional Economy of the Arts, Amsterdam University Press, 2004)

Nevoia reformei aparatului de stat, tradusă de guvernanţi din 2009 încoace prin disponibilizări de personal, desfiinţări sau comasări ale unor instituţii, a primit de curînd încă o critică, prin raportul social După 20 de ani: Opţiuni pentru România, realizat de Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vieţii. Reamintind că rolul statului este de a produce și a echilibra bunăstarea, cu alte cuvinte, un rol social, autorii afirmă, după interpretarea datelor, că “România nu are un stat prea mare, raportat la mărimea economiei, ci, dimpotrivă, este statul cel mai mic din Europa, la mare distanță de media statelor europene.”

Observaţia loveşte direct în Ordonanţa 63/2010, în urma căreia, la nivel local, mai multe instituţii publice, inclusiv de cultură, vor fi afectate, prin desfiinţare, comasare sau disponibilizare a personalului “excedentar”. Mă voi opri însă nu la drama instituţiilor şi la soarta culturii sau a publicului consumator de artă, ci la oamenii disponiblizaţi, cei care în teorie ar trebui sa fie măcar parţial absorbiţi de sectorul privat sau pentru care intrarea în şomaj ar putea să se transforme într-o ocazie de antreprenoriat. Slabe şanse. Nu doar că sectorul cultural asociativ şi privat nu poate absorbi numărul disponibilizaţilor, dar am dubii inclusiv că marea majoritate a acestora au aptitudinile necesare adaptării la o situaţie de lucru total diferită faţă de cea în care, uneori mai greu, alteori mai lin, subvenţia de la stat acoperea necesarul instituţiilor, indiferent de priza la public a programelor. Probabil că marea parte se va reorienta către alte domenii, unii vor emigra iar alţii vor intra prematur la pensie. Personalul tehnic sau cel care oferea sprijin administrativ instituţiilor are, comparativ cu artiştii sau specialiştii muzeografi, de pildă, mult mai multe şanse de integrare, deoarece competenţele specifice de care dispune sînt cerute şi în alte sectoare de activitate.

Artişii nu par să însemne mare lucru nici pentru guvernanţi, care prin instituţiile de profil nu fac eforturi de protecţie şi sprijin pentru o adaptare la noul context de viaţă şi creaţie, dar nici pentru ei înşişi, dacă e să observăm constanţa şi calitatea argumentelor pe care aceştia le-au adus în ultima vreme pentru a-şi pleda cauza şi pentru a demara iniţiative constructive.

Artistul refuză organizarea în vederea demarării unor acţiuni consistente de lobby pe lîngă instituţiile Statului

“În general, structurile de lobby sînt extrem de slab organizate în lumea artistică. Cu greu ar putea fi acuzate că urmăresc în mod deliberat acordarea de fonduri. De obicei nu au purtător de cuvînt sau sediu, spre deosebire de fermieri sau asociaţiile de proprietari, de exemplu. Aceasta înseamnă că marea majoritate a lumii artistice este mult prea puţin organizată pentru a face presiuni eficiente asupra unui guvern. Dacă privim mai atent, însă, această lipsă de organizare nu este deloc surprinzătoare. Prea multă organizare şi disciplină sînt contrare spiritului autonom al artistului. Organizarea şi disciplina sînt opuse regulilor internalizate ale habitusului celor mai mulţi artişti şi consumatori de artă deopotrivă. Varianta de a se organiza pentru a pune presiune pe guvern pur şi simplu nu apare în lumea artei.”

România nu este un spaţiu al excepţiilor în acest sens. Mişcări de revoltă şi lobby pentru reformă şi îmbunătăţirea cadrului de finanţare au apărut începînd cu anul 2000, însă punctual şi fără continuitate. Citind observaţiile lui Hans Abbing, artist şi economist olandez, se pare că este cazul să ne liniştim. Nu este un fenomen naţional, nu sîntem noi în culpă că nu reuşim să dezvoltăm mecanisme prin care să facem auzită vocea profesioniştilor din lumea artistică către guvern. Este situaţia sectorului, caracterul său excepţional de rezistenţă în faţa organizării şi extremă vulnerabilitate la fluctuaţiile negative ale sprijinului financiar oferit de autorităţile statului şi de mecena şi sponsori privaţi.

Însă despre care artă vorbim? Nu cumva tratarea nediscriminatorie a tuturor evenimentelor din lumea artistică ne împiedică să vedem polarizarea care se accentuează între dinamica operatorilor culturali care aleg să acţioneze urmînd logica producţiei şi distribuţiei de masă, în principal industrii culturale şi creative şi producţiile artiştilor independenţi şi ale celor care lucrează în structurile publice de cultură? Care este de fapt arta despre care vorbeşte Abbing şi cine este artistul care refuză organizarea? Cu siguranţă nu este vorba de editura, casa de producţie de film sau muzică, structuri care prin natura activităţii lor, de business, se adaptează continuu pieţei gîndind produse vandabile, generînd putere monetară şi deci, inclusiv putere politică. Artiştii pot negocia cu acestea venitul obţinut în urma participării la realizarea actului cultural care va fi apoi preluat şi oferit publicului. Este adevărat că negocierea nu este de multe ori una echitabilă, cea mai cunoscută situaţie tristă fiind cea a traducătorilor, care primesc un preţ derizoriu, pur şi simplu pentru că “piaţa permite”.

Artiştii la care Abbing face referire sînt cei care aleg parcursul unei activităţi individuale, integrate ulterior în oferta generală de consum artistic, dar care încearcă să îşi definească maniera proprie de creaţie artistică, ritmul şi temele pe care le consideră necesare. Aceşti artişti sau iniţiative independente sînt cei care de cele mai multe ori deschid drumuri noi în practicile artistice, descoperă noi teritorii artistice şi dezvoltă noi modalităţi de interacţiune cu publicul şi comunitatea. În cazul românesc, lor li se alătură în prezent artiştii care trăiesc din banii şi în cadrul instiituţiilor publice cultură, care au dezvoltat un fel de a lucra complet dependent de managementul public al finanţelor şi resurselor disponibile, şi care acum sînt reintegraţi cu forţa circuitului viu al cererii şi ofertei de consum artistic. 

Diversele uniuni şi asociaţii profesionale gîndite să reprezinte în România interesele artiştilor sînt de foarte multe ori respinse de către artiştii şi producătorii independenţi, din lipsa de înţelegere a rolului pe care acestea îl pot avea, din cauza rigidităţii şi anacronismului care caracterizează multe dintre aceste structuri, dar în primul rînd pentru motivul invocat de Abbing: nu este loc de foarte multă muncă de organizare şi presiuni politice în activitatea unui artist independent. Rămîne de văzut  în ce măsură se vor mobiliza aceste uniuni pentru a sprijini măcar activitatea artiştilor disponbilizaţi, ce capacitate au pentru a susţine necesitatea unor programe de dezvoltare a unor competenţe conexe, pentru ca măcar o parte să îşi reia activitatea artistică. Dincolo de asta, însă, sprijinul Statului în cultură pentru profesioniştii din acest domeniu este şi va fi în continuare necesar. Privatul nu poate să absoarbă şi să suplinească tot necesarul artistic al ţării, cel puţin nu în România. 

Cum pot fi convinşi însă guvernanţii de acest lucru? Las ideile expuse de Abbling să vă dea de gîndit. Cîte şanse reale avem să mai obţinem vreun sprijin pentru artişti din partea actualei clase politice şi a majorităţii administratorilor de fonduri publice? Care artă va supravieţui aşa cum o cunoaştem, care se va transforma, intrînd şi lucrînd în subterane şi care va dispărea?

Organizarea este contraproductivă misiunii artei şi rolului social al artiştilor

“Cei mai mulţi dintre cei interesaţi opun rezistenţă organizării. Suplimentar, dacă o formă puternică de organizare şi lobby ar exista, eforturile depuse în acest sens ar putea să devină contraproductive. Dacă lobby-iştii din lumea artistică ar începe să se comporte ca cei din agricultură, ei ar trăda natura dezinteresată a artelor, ce ar conduce la pierderea credibilităţii şi mai departe la sabotarea cauzei pe care o susţineau. (Cînd, ocazional, cîţiva artişti reuşesc să atragă atenţa media asupra “situaţiei disperate” cu care se confruntă prin intermediul unor acţiuni anarhiste, confuze şi în primul rînd violente, gălăgioase, aproape toată lumea din sectorul artistic se simte vinovată). În ciuda evidentelor avantaje, solicitările organizate de a fi finanţati sînt în majoritatea situaţiilor absente în lumea artistică.”

“Influenţa lumii artistice asupra guvernului se sprijină în primul rînd pe valori internalizate”

“Influenţa lumii artistice asupra guvernului se sprijină în primul rînd pe valori internalizate. Funcţionarii publici care se ocupă de politicile din lumea artei provin de obicei din acelaşi grup social precum consumatorii şi producătorii de artă şi, în consecinţă, au internalizat în mare parte valori similare.”

Aparenta vulnerabilitate a artelor, alături de sacralitatea cu care sînt investite, constitute principalele argumente internalizate ale societăţii pentru care susţinerea financiară a acestora rămîne o realitate.

“Aparenta vulnerabilitate a sectorului amplifică de fapt influenţa acestuia. Puţine persoane ar nega faptul că arta vulnerabilă are nevoie de protecţie. Fiind recunoscută această vulnerabilitate a artei, chiar şi consumatorii bogaţi de artă, care altfel ar fi suspectaţi de interese ascunse, au credibilitate atunci cînd pledează cauza finanţării artelor. O relaţie neobişnuită între lipsa de organizare şi capacitatea de a face probleme guvernului există în lumea artistică. Există puţină organizare vizibilă şi organisme care să solicite constant sprijin financiar din partea guvernului, în beneficiul sectorului. Însă deoarece valorile sînt internalizate, guvernul poate fi cu toate acestea afectat şi deci se află sub o continuă presiune. Această presiune este parte a unui ritual social, rezultatul fiind acordarea constantă a tributului faţă de un sector nu atît de neajutorat precum pare.”

Raluca Pop este iniţiatoarea banipentruarte, blog şi pagină de Facebook, unde sînt oferite informaţii despre finanţări pentru artişti şi operatori culturali din România şi unde se dezvoltă un spaţiu de reflecţie şi dezbatere despre legislaţia şi politicile culturale din România.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.