sfidarea gravitației
așa ar trebui să înceapă fiecare seară
un summer ale, șase țigări rulate înainte, televizorul lăsat
la 5% volum, și două mesaje necitite
mîncare cît pentru toată săptămîna, căldură la
discreție, un geam între-deschis pentru 5 min ca să mai simt f puțin iarna,
și multe filme indie pe care trebuia să le văd
mesaje de la tine pe care mă încăpățînam să le citesc, eventuri pe
care aș fi vrut să le onorez, cîteva concerte, trei seri pierdute cu tot
felul de cunoștințe prin bază, și cam ăsta ar fi fost weekend-ul
băieții mei erau plecați, rămăsesem atît de singur, dar nu te-aș fi sunat
pentru că oricum ar fi fost degeaba
nouășpe like-uri pe instagram de la fosta femeie, pozele ei glamoroase,
video-uri cu gagiu-su la sky, alte poze ale unor femei cu care
mai vorbisem acum ceva timp, mesaje peste mesaje, șase video-uri noi pe
youtube pe care nu le văzusem, albume noi apărute la polyvinyl
și o senzație stranie de timp liber, prea mult cît să pot înțelege,
prea mult pentru un om ocupat pînă peste cap
cu vegherea căsuței tale de mess ca pe un loc sfînt
din care aștepta să apară un mesaj simplu
hei sal men cf ieși azi.
Foto: Andrei Popa
