Se dezmorţesc oasele anchilozate din cele mai conservatoare instituţii culturale. Se şterg de praf zone ale artei scenice rămase cu suta de ani în urma propriei existenţe. Opera bucureşteană încearcă să-şi depăşească clasicismul academic şi să recupereze modernitatea în dans. După Gigi Căciuleanu, care a creat Simfonia fantastică în urmă cu cîţiva ani, un alt coregraf român, Edward Clug a fost invitat să (re)creeze un balet coupé cu două dintre lucrările sale cele mai apreciate, Tango şi Radio and Juliet. Poate că e greu de crezut, dar duminică seară la Operă am auzit Astor Piazzola, Goran Bregovic şi Radiohead.

Edward Clug este un coregraf necunoscut la noi, director al Teatrului Naţional din Maribor (Slovenia), la care lucrează din 1991, imediat după ce a absolvit Liceul de artă din Cluj (astăzi Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică “Octavian Stroia”). Spectacolele sale sînt din zona teatrului-dans, cu influenţe vizibile din Pina Bausch. Tango este primul său spectacol de autor realizat în 1998 şi multipremiat, iar Radio and Juliet este lucrarea cu care a atras atenţia lumii artistice internaţionale, în 2005.

Tango repune dansul argentinian în mediul lui natural: pe străzile oraşului. Tango Blind, Tango Timid şi Tango Fatal redau faţete ale relaţiilor umane, în special cele de cuplu. Poveşti de dragoste casnice, erotice, violente, trădări, flirturi, despărţiri se succed în tumultul urban. Dramele oraşului se developează în paşi de tango. Sînt  mişcări recognoscibile ale celebrului dans, dar contextul e altul decît cel cunoscut. Tangoul se dansează în doi, dar şi în grup, singur, frînt. Decorul e realizat din reflecţia luminii pe un grilaj, o închisoare în care omul devine deţinut urban, prizonier al metropolei şi al cotidianului.

Cu Radio and Juliet, alienarea urbană continuă, dar discursul coregrafic se schimbă. Fan Radiohead, Edward Clug deconstruieşte cea mai cunoscută poveste de dragoste pe muzica celebrei trupe britanice de rock alternativ pornind de la un gînd neliniştitor: ce s-ar întîmpla dacă Julieta nu s-ar sinucide? Trezită lîngă cadavrul lui Romeo, Julieta ar fi putut decide să nu-şi ia viaţa pentru un bărbat (aproape) necunoscut. Spectacolul demitizează absolutul iubirii shakespeariene pe care o coboară din perfecţiune la nivelul cotidianului deziluzionant. Coregraful s-a folosit de visual art pentru a reda momente precum moartea Julietei sau luptele dintre Montague şi Capulet, dar şi flash-uri din povestea de iubire care n-a fost perfectă, totală sau fericită. O singură Julietă şi 6 variante de Romeo sînt pe scenă, feminitatea introvertită şi delicată faţă în faţă cu masculinitatea posesivă. Sînt cîteva scene memorabile, precum cea a balului în care măştile veneţiene, atribut al eleganţei şi misterului erotic, sînt înlocuite cu măşti chirurgicale sau imaginea video a Julietei în cadă, în alb-negru, filmată cu o cameră tremurîndă, zgîriată ca o înregistrare veche.

Edward Clug se foloseşte de Radiohead pentru crearea unui univers hipnotic, psihedelic, aproape ţiutitor în autismul lui. Coloana sonoră conţine piese de pe albumele Kid A, Amnesiac şi Hail to the Thief, cu sonorităţi electronice, reci alternate de tripuri depresive, o realitate vidată de sentimente al cărei revers e scufundarea în sine. De altfel, Radiohead nu sînt la prima asociere cu Romeo şi Julieta, piesele lor Talk Show Host şi Exit music se află pe soundtrack-ul filmului cu Leonardo di Caprio, regizat de Baz Luhrmann în 1996.

Tango. Radio and Juliet ar putea fi unul dintre spectacolele care  reconfigurează identitatea artistică a Operei bucureştene. Să sperăm că nu va rămîne doar un incident singular.


Opera Naţională Bucureşti

Tango. Radio and Juliet

Regia, coregrafia, lighting design, colaj muzical: Edward Clug
Muzica Tango: Astor Piazzolla, Goran Bragovic, René Dupéré, Michel Portal, Jean – Marc Zelwer, Hugo Diaz, Gardel – Le Pera
Muzica Radio and Juliet: Radiohead
Decoruri: Marko Japelj
Costume:  Leo Kulas
Asistent scenografie, producător delegat: Andreea Koch
Operator imagine şi montaj video: Antonel Oprescu
Operator imagine: Janja Glogovac
Solişti:
Tango: Alexandra Gavrilescu, Valentin Stoica (Blind Tango), Adina Tudor, Mihai Mezei (Tango Fatal), Diana Tudor, Bogdan Cănila (Tango Timid).
Radio and Juliet:  Bianca Fota, Gigel Ungureanu, Bogdan Cănila, Mihai Mezei, Valentin Stoica, Virgil Ciocoiu, Takashi Okita, Raul Oprea, Vlad Marculescu.

Oana Stoica este critic de teatru și jurnalist.

Foto: Mihai Mezei, Valentin Stoica.