Salonul de proiecte este o nouă platformă de cercetare şi încurajare a practicilor artistice contemporane, susţinută de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti. „Această iniţiativă îşi propune realizarea unor expoziţii, prezentări şi dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punînd producţiile tinerilor artişti într-un context generaţional mai larg”, precizează iniţiatoarele proiectului, Magda Radu şi Alexandra Croitoru. Expoziţia Cortul diplomatic a marcat deschiderea în forţă a Salonului prin participarea lui Ion Grigorescu şi a duo-ului artistic Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkáčová. Acest prim eveniment, desfăşurat în octombrie-noiembrie 2011, s-a constituit în jurul unei preocupări pentru raportul dintre individ şi autoritatea politică sau ierarhiile sociale.

În urma open call-ului lansat de Salonul de Proiecte tinerilor artişti, primii dintre cei selecţionaţi au fost invitaţi să participe la expoziţia Opt lucrări noi şi jumătate, deschisă publicului pînă la sfîrşitul acestei luni. Marina Albu, Alexandra Bodea, Răzvan Botiş, Claudiu Cobilanschi, Mihai Iepure-Górski, Cătălin Ilie, Alexandra Pirici şi Veda Popovici propun lucrări foarte diferite ca demers conceptual sau mediu de exprimare, avînd însă cîteva puncte tematice comune. Depăşirea unor clişee de gîndire privind decorativismul rolului artistului în societate este o preocupare vizibilă în toate proiectele prezentate. Gîndirea critică a artiştilor este în măsură să respingă strategiile de manipulare şi de control ideologic, pe care atît mecanismele politice, cît şi sistemul artistic le practică.

Marina Albu transformă o parte din spaţiul expoziţiei într-o sală de aşteptare clasică, cu un miros dulceag de beţişoare parfumate, scaune şi plante de apartament, pentru doritorii unor tratamete de relaxare: masaj, meditaţie şi eliberare spirituală. Marina este cunoscută pentru performance-urile şi acţiunile în care publicului i se atribuie un rol activ. După un program anunţat, fiecare vizitator se poate înscrie la unul dintre serviciile oferite de cîţiva oameni fără loc de muncă, angajaţi aici timp de o lună. Alexandra Bodea expune frize cu desene foarte schematice ale unor acţiuni absurde sau personaje bizare, recognoscibile ca estetică, făcînd o trimitere la ceea ce se numeşte „presa roz”. Răzvan Botiş propune o instalaţie interactivă alcătuită din trei copiatoare gravate prin care se oferă publicului invitaţii la un eveniment niciodată concretizat. Foarte potrivită este proximitatea cu lucrarea Vedei Popovici, 4 manifeste ale naturii inofensive, formată din patru texte scrise cu vopsea neagră pe pereţi şi o imprimantă care scoate automat aceste manifeste scrise. Fiecare manifest exprimă preocuparea teoretică a artistei pentru activism, diletantism şi imitaţie ca forme de subminare a autorităţii, naţionalism de duzină, relaţiile de putere şi dominaţie şi rolul artistului în societate. Scrise mari, pe cîte un perete, Manifestul Diletantului, Manifestul Epilepticului, Manifestul Artistului Inofensiv şi Manifestul gînDacului sînt texte pline de forţă şi nerv, relevante nu doar pentru zbaterile artistului contemporan, ci şi pentru orice cititor  treaz, atent la spasmele istoriei şi la „simulacrul” realităţii.

Claudiu Cobilanschi expune pentru Salon o instalaţie alcătuită din cărţi pedagogico-didactice, din colecţia Fanclubului Reuşitelor Româneşti, şi cîteva obiecte din lemn, desprinse din pozele şi explicaţiile cărţilor (un balansoar, o antenă şi o bibliotecă). Artistul preia scheme şi desene din manuale tehnice de bricolaj şi le realizează integral, expunîndu-le împreună cu un video documentar.  Alexandra Pirici prezintă filmările unor acţiuni de intervenţie în spaţiul public menite să ironizeze monumente şi locuri simbolice din Bucureşti, contaminate de o ideologie naţionalist-bombastică, într-un contrast puternic cu individul care se loveşte de acestea. Cărţile poştale puse la dispoziţia publicului sînt fotografii ale acestor acţiuni desfăşurate în faţa Casei Poporului, în piaţa Revoluţiei şi în preajma statuii lui Carol I. Cătălin Ilie vine cu o instalaţie-intervenţie în care publicul trebuie să descopere singur sunetul înregistrat al poemului What is the Word, de Samuel Beckett, de pe banda magnetică care transmite semnalul microfonului. 

Mihai Iepure-Górski intervine pe faţada clădirii de pe Calea Moşilor cu şapte steaguri colorate, numite Pace la toată lumea. Reprezentînd nişte compoziţii abstracte din elemente geometrice multicolore, steagurile par să trimită la simbolurile unor organizaţii pacifiste. Poate cea mai curată ca mesaj, lucrarea artistului clujean are forţa impactului vizual şi conceptual, fiind un „magnet” ideal pentru curiozitatea trecătorilor.

Salonul are meritul de a reuni lucrări produse special pentru acest eveniment şi artişti prea puţin vizibili pe scena artei actuale. Astfel, invit publicul să viziteze expoziţia Opt lucrări noi şi jumătate deschisă la Salonul de proiecte pînă pe 29 ianuarie 2012.

Credite foto: Imagini din expoziţia „Opt lucrări noi şi jumătate”, Salonul de proiecte, Bucureşti. Foto: Ştefan Sava

Diana Marincu este doctorandă în Istoria şi Teoria Artei la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi profesoară de Educaţie plastică.