Dilema veche de săptămîna aceasta se ocupă de „Miracole şi minuni”. Antropologi, sociologi, teologi, etnologi, scriitori şi preoţi explică percepţia, nevoia şi semnificaţiile miracolelor din viaţa noastră.

Andrei Pleşu reflectează post-electoral: „Dl Victor Ponta, dintr-o dată destins, ca orice gladiator după victorie, optează, pe neaşteptate, pentru un discurs acomodant («împăciuitorist» s-ar fi spus pe vremuri), ca şi cum ar fi descoperit brusc imperativul cooperării eficiente, al stabilităţii, al construcţiei, dincolo de interminabile tensiuni politice, de antipatii şi resentimente personale. A mers chiar pînă la a semna un acord de convieţuire instituţională civilizată cu inamicul public numărul 1 al campaniei sale electorale, dl Traian Băsescu. Iată însă că mulţi dintre susţinătorii săi, şi mai ales trupele de comando ale combativelor televiziuni voiculesciene, reacţionează isteric. Cum adică?! N-am fost strîns uniţi în jurul idealului străvechi al luptei cu preşedintele?! N-a fost iureşul anti-Cotroceni conţinutul nostru de viaţă? Ideea principală (şi unică) a ideologiei noastre? Acum ce facem? Cădem la pace cu tartorul? Coabităm???!!!”.

Vintilă Mihăilescu scrie despre „societatea deziluziei”; Codrin Liviu Cuţitaru depistează „o maladie autohtonă”; Constanţa Vintilă-Mihăilescu se întreabă „cui i-e frică de prostime?”; iar Maria Iordănescu explică cum „Bubu Glow Crazy desenează cu lumina”.

Sebastian Leitner (intervievat de Patricia Mihail) şi Andrei Pogorilowski vorbesc amîndoi, din două perspective diferite, despre muzica clasică (contemporană). Oana Stoica scrie despre două spectacole de teatru – Efectul Genovese şi MEDE/EA sau despre fericirea conjugală -; Tatiana Niculescu-Bran analizează Troienele lui Andrei Şerban; actorul Dragoş Bucur răspunde la «trei întrebări»; iar Marius Chivu face bilanţul anului literar 2012.