Dilema veche de săptămîna aceasta se ocupă de migratori şi migratii: “Încercăm (…) să sondăm stadiul în care se află fenomenul emigrării, conştienţi desigur că, de-a lungul ultimilor 23 de ani, acesta n-a fost cauzat în mod direct de factorul politic. Românii au emigrat mai degrabă din motive economice şi în funcţie de oportunităţi”, scrie Andrei Manolescu în Argument. Alături de el, încearcă să ne lămurească problema migraţiilor, printre alţii,  Cristina Hermeziu, coordonatoarea volumului Revoluţia din depărtare, Ioana Baetica Morpurgo, scriitoare, Monica Şerban, sociolog, Viorel Gaiţă, realizator de emisiuni TV.

Andrei Pleşu schiţează un inventar al cuvintelor limbii române aflate în derivă: “A vorbi fără să pricepi înţelesul vorbelor tale, a vorbi crezînd că ai voie să spui ce vrei, cum vrei, după bunul tău plac e a vorbi în afara limbii, a tîrî cuvintele în întunericul de dinaintea naşterii lor.”

Stela Giurgeanu ne povesteşte, cu umor, ce (nu) au străinii de vizitat în Bucureşti. Oana Stoica face cronica Năpastei lui Caragiale pusă în scenă de Radu Afrim la Teatrul Naţional. Andrei Pippidi se întreabă, cu groază, dacă “Nu există nici o disciplină a construcţiilor care să frîneze înmulţirea imobilelor de dimensiuni agresive în centrul istoric “ al Bucureştiului.

Într-o mai veselă notă de sezon, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu vorbeşte despre modele de sărbători de pe la 1900, Rodica Zafiu - despre calendarele de altădată, Vintilă Mihăilescu comentează publicitatea de sezon, Iaromira Popovici ne explică ce şi cum mai dăruim, iar Eugen Istodor – cum e cu bradul de Crăciun.