Marţi 26 aprilie s-au împlinit 30 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, cea mai gravă din istoria umanităţii. Evenimentul este comemorat în Ucraina dar şi în alte ţări. Peşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a deplasat chiar în zona dezastrului şi a rostit un discurs afirmînd că trebuie făcut tot posibilul pentru ca astfel de accidente să nu mai fie posibile. Pentru mulţi comentatori aceasta rămîne şi întrebarea esenţială pe care umanitatea trebuie să şi-o pună: dacă a tras învăţămintele corespunzătoare din drama de la Cernobîl.

Există o imensă dublă ironie în spatele acestei catastrofe. Prima ţine de faptul că reactorul numărul 4 a explodat pe data de 26 aprilie 1986, la ora 1 şi 23 de minute, în timp ce era supus unui test de securitate a instalaţiilor. Timp de zece zile combustibilul nuclear a ars şi a emis apoi în atmosferă elemente radioactive care au contaminat trei sferturi din Europa, dar mai ale Rusia, Ucraina, Belarus şi alte republici sovietice. A doua ironie ţine de faptul că Uniunea Sovietică a vrut să ascundă de fapt, cel puţin în prima fază, dezastrul, după un vechi obicei al Kremlinului, ceea ce nu a mai fost posibil însă, iar prăbuşirea ulterioară a Uniunii Sovietice a avut un raport cu această catastrofă.

Citiţi si ascultaţi mai multe pe rfi.ro