Dacă Joseph Pulitzer, creatorul celui mai prestigios premiu acordat jurnaliştilor şi scriitorilor americani, ar fi un supererou, probabil ar îmbina spiritul justiţiar al jurnalismului de impact cu inventivitatea şi tenacitatea unui vizionar. Născut în Ungaria dintr-o familie de emigranţi, Joseph Pulitzer emigrează la rîndul său în America unde, departe de a se mulţumi să trăiască visul american, devine el însuşi un simbol al acestui vis materializat în misiunea asumată pe parcursul întregii sale vieţi de a schimba lumea prin cuvinte. Joseph Pulitzer nu a fost omul care să ezite în faţa necunoscutului, lungul şir de inovaţii începînd cu primul supliment color tipărit împreună cu ziarul său New York World şi terminînd cu însuşi premiul care a revoluţionat jurnalismul american demonstrînd frecvenţa cu care această „prima dată” apare asociată numelui său. Însă, dincolo de orice realizare cuantificabilă în termeni de tiraj (după ce a achiziţionat New York World acesta a devenit cel mai citit ziar din ţară) sau promovare (pentru a spori popularitatea ziarului, Pulitzer a convins-o pe jurnalista Nellie Bly să zboare cu balonul în jurul lumii în 72 de zile, doborînd recordul mondial) moştenirea lui Pulitzer se regăseşte în politica sa editorială bazată pe reportaje de interes uman şi în importanţa acordată jurnalismului de investigaţie ca factor de schimbare socială.

“Mi-am petrecut întreaga viaţă în slujba jurnalismului, pe care îl consider una dintre cele mai nobile şi importante profesii. Responsabilitatea noastră, a tuturor jurnaliştilor, este extrem de mare, pentru că oamenii citesc si ne cred”.

Crezul lui Pulitzer în puterea cuvintelor de a demasca nedreptatea, dar şi de a mobiliza oamenii prin schimbarea percepţiei asupra unor probleme de interes public constituie un fir călăuzitor pentru a înţelege atît o serie de evenimente cruciale din viaţa sa, cît şi modul în care experienţe profund personale îşi descoperă, privite din unghiul potrivit, miza mult mai amplă. Păcălit cu promisiunea unui loc de muncă la o plantaţie de zahăr din Louisiana, Joseph Pulitzer scrie cu această ocazie primul articol din viaţa sa despre frauda căreia i-a căzut victimă publicat de Westliche Post. Ani mai tîrziu, Pulitzer nu se dezice de interesul acordat celor defavorizaţi, trăgînd un semnal de alarmă prin articole precum „Lines of little hearses” sau „How babies are baked” cu privire la condiţiile insalubre în care trăiau mulţi emigranţi, condiţii care au condus în 1883, după un val de caniculă, la moartea a numeroşi copii cauzată de lipsa ventilării locuinţelor. Articolele au generat un interes sporit privind problemele emigranţilor şi au determinat autorităţile să ia atitudine pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. În 1909, ziarul lui Pulitzer dezvăluie corupţia din spatele regimului lui Theodor Roosevelt implicat într-o afacere ilegală cu o firmă franceză responsabilă de construcţia Canalului Panama. Dat în judecată pentru defăimare, Pulitzer cîştigă, victoria sa etuziasmînd publicul american, cu atît mai mult cu cît Roosevelt primise cu trei ani înainte de scandal Premiul Nobel pentru Pace.

Spre finalul vieţii sale, Pulitzer plănuieşte să adauge prima şcoală de jurnalism listei sale de idei revoluţionare care numără alături de primul ziar de largă circulaţie şi primele ilustraţii color, primele suplimente şi pagini tematice. Deşi nu a trăit să îşi vadă visul împlinit de a ridica jurnalismul la rangul unei discipline academice, Pulitzer donează prin testament 2 milioane de dolari Universităţii din Columbia care va inaugura la un an după moartea sa Şcoala de Jurnalism din Columbia, exemplu urmat apoi de Universitatea din Missouri. Începînd cu 1917, Universitatea din Columbia acordă an de an premiul Pulitzer devenit nu doar o emblemă a excelenţei profesionale, ci un simbol al modului în care cuvintele prind viaţă pentru a schimba la rîndul lor vieţi.

Reţeta succesului lui Joseph Pulitzer? Curajul celui care spune lucrurilor pe nume, perseverenţa omului care a străbătut Atlanticul pentru a-şi vedea visul cu ochii într-o vreme în care drumul cu vaporul dura cît o călătorie spre lună şi norocul unui om care a fost dat în judecată de Roosevelt şi a cîştigat. Dacă adăugăm la acest mix un acut simţ al responsabilităţii faţă de cei din jur şi convingerea că fiecare om ascunde o poveste pe care numai jurnalismul de calitate o poate dezvălui, combinaţia nu poate fi decît una cîştigătoare, o lecţie de pus în practică de toţi cei care cred în puterea cuvîntului potrivit de a trezi supereroul din fiecare.

Scrieri curajoase, documentate, făcute cu simț al responsabilității față de cititor. Astfel de autori există în România, iar Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă a Fundației Friends For Friends și susținută de Dilema Veche, prin care li se aduce o formă de susținere și de încurajare. Pînă pe 30 septembrie, toți autorii de jurnalism narativ și scrieri de non-ficțiuni creative sînt invitați să aplice cu cele mai bune materiale. Jurizarea va avea loc în octombrie, iar Gala de Premiere în noiembrie. Detalii: www.ffff.ro/superscrieri.