În căutarea lui Spinoza

Antonio DAMASIO
24 iunie 2010
În căutarea lui Spinoza jpeg

Antonio Damasio, În căutarea lui Spinoza. Cum explică știința sentimentele, traducere de Ioana Lazăr, editura Humanitas, 2010

Intră în scenă sentimentele

Sentimentele de durere, de plăcere sau cele intermediare sînt piatra de temelie a minţii noastre. Ignorăm adesea această realitate elementară, deoarece imaginile mentale ale obiectelor şi evenimentelor care ne înconjoară, împreună cu imaginile cuvintelor şi propoziţiilor care le descriu, consumă o mare parte din atenţia noastră supraîncărcată. Dar ele sînt prezente – sentimentele miilor de emoţii şi stări înrudite, linia muzicală neîntreruptă a minţilor noastre, murmurul continuu al melodiei universale care se stinge doar cînd adormim, murmur ce se transformă într-un cîntec triumfător cînd sîntem stăpîniţi de bucurie sau într-un recviem îndoliat cînd ne copleşeşte tristeţea.

Dată fiind ubicuitatea sentimentelor, ne-am putea închipui că am epuizat demult cunoaşterea lor – cîte sentimente există, cum funcţionează, ce înseamnă ele –, dar lucrurile nu stau deloc aşa. Dintre toate fenomenele mentale pe care le putem descrie, sentimentele şi ingredientele lor esenţiale – durerea şi plăcerea – sînt cele mai puţin înţelese în termeni biologici, mai precis neurobiologici. Lucrul e cu atît mai surprinzător dacă ţinem cont că societăţile avansate cultivă fără rezerve sentimentele şi investesc atît de multe resurse şi eforturi în manipularea acestor sentimente prin intermediul alcoolului, drogurilor, medicamentelor, mîncării, sexului real sau virtual, al tuturor tipurilor de consum şi al tuturor tipurilor de practici religioase sau sociale care te fac să te simţi bine. Ne tratăm sentimentele cu pilule, băutură, staţiuni de relaxare, săli de antrenament şi exerciţii spirituale, dar nici publicul, nici ştiinţa nu au ajuns să înţeleagă ce sînt sentimentele din punct de vedere biologic.

Această stare de fapt nu mă surprinde cu adevărat, dacă ţin cont de toate lucrurile pe care mi le-am închipuit încă din copilărie despre sentimente. În marea lor majoritate, ele erau pur şi simplu false. De pildă, credeam că sentimentele sînt imposibil de definit precis, ceea ce nu era cazul cu obiectele pe care le puteai vedea, auzi sau atinge. Spre deosebire de aceste entităţi concrete, sentimentele erau intangibile. Cînd am început să reflectez asupra felului în care creierul reuşeşte să creeze mintea, am acceptat opinia larg răspîndită după care sentimentele sînt incom-patibile cu o descriere ştiinţifică. Putea fi studiat modul în care creierul ne face să ne mişcăm. Puteau fi studiate procesele senzoriale, vizuale etc., şi puteam înţelege cum apar gîndurile. Putea fi studiat modul în care creierul învaţă şi memorează gîndurile. Puteau fi studiate chiar şi reacţiile emoţionale ce apar ca răspuns la diverse obiecte sau evenimente. Dar sentimentele – care pot fi deosebite de emoţii, după cum vom vedea în următorul capitol – rămîneau insesizabile. Sentimentele păreau că vor rămîne pentru totdeauna un mister. Erau personale şi inaccesibile. Era imposibil de explicat cum apar ele sau unde se desfăşoară. Pur şi simplu nu se putea ajunge „în culisele“ sentimentelor.

La fel ca în cazul conştiinţei, sentimentele se aflau dincolo de graniţele ştiinţei, izgonite nu numai de scepticii care se temeau că vreun proces mental ar putea fi într-adevăr explicat de neuroştiinţe, dar chiar şi de neurologi veritabili care proclamau limitări insurmontabile. Faptul că eu însumi am luat această credinţă drept realitate e dovedit de numeroşii ani pe care i-am petrecut studiind orice altceva în afară de sentimente. A trecut ceva timp pînă să-mi dau seama că această interdicţie e nejustificată şi că neurobiologia sentimentelor nu e mai puţin viabilă decît neurobiologia văzului sau a memoriei. Dar în cele din urmă am făcut-o, în mare parte pentru că m-am confruntat cu realitatea pacienţilor, ale căror simptome m-au obligat să le cercetez afecţiunile neurologice.

Imaginaţi-vă, de exemplu, un individ care, în urma lezării unei zone din creier, devine incapabil să simtă compasiune sau jenă – atunci cînd e cazul să simtă compasiune sau jenă –, dar se poate simţi fericit, trist sau înfricoşat absolut la fel ca înainte să se instaleze afecţiunea neurologică. Nu v-ar pune pe gînduri? Sau imaginaţi-vă un individ care, în urma lezării altei zone din creier, e incapabil să simtă frică în situaţiile în care frica este reacţia potrivită, dar poate în continuare simţi compasiune. Cruzimea afecţiunii neurologice poate fi o groapă fără fund pentru victimele sale – pacienţii şi aceia dintre noi care trebuie să-i observe. Dar cruzimea bolii e răspunzătoare şi pentru singura sa trăsătură izbăvitoare: separînd între ele funcţiile normale ale creierului uman, adesea cu o stranie precizie, afecţiunea neurologică ne oferă o cale unică de acces în fortăreaţa creierului şi a minţii umane.

Reflecţiile asupra situaţiei acestor pacienţi, şi a altora cu afecţiuni comparabile, au condus la ipoteze fascinante. În primul rînd, unele sentimente puteau fi împiedicate prin afectarea unei regiuni cerebrale bine definite; pierderea unui anume sector al circuitelor cerebrale ducea la pierderea unui anume tip de eveniment mental. În al doilea rînd, era limpede că sisteme cerebrale diferite controlau sentimente diferite: afectarea unei anumite arii din anatomia cerebrală nu făcea să dispară concomitent toate tipurile de sentimente. În al treilea rînd, şi cel mai surprinzător, cînd pacienţii îşi pierdeau capacitatea de a exprima o anumită emoţie, îşi pierdeau şi capacitatea de a trăi sentimentul corespunzător. Dar reversul nu era adevărat: unii pacienţi care îşi pier-duseră capacitatea de a trăi anumite sentimente puteau încă să exprime emoţiile corespunzătoare. E oare posibil ca, deşi emoţiile şi sentimentele sînt înrudite, emoţiile să se nască primele, iar sentimentele ulterior, sentimentele urmînd întotdeauna emoţiile ca o umbră? În pofida strînsei lor înrudiri şi aparentei simultaneităţi, se părea că emoţiile preced sentimentele. După cum vom vedea, descoperirea acestei legături a deschis o breşă pentru investigarea sentimentelor.

Asemenea ipoteze puteau fi testate cu ajutorul tehnicilor imagistice care ne permit să creăm imagini ale anatomiei şi activităţii creierului uman. Pas cu pas, iniţial la pacienţi, apoi atît la pacienţi, cît şi la persoane fără afecţiuni neurologice, colegii mei şi cu mine am început să cartografiem geografia creierului sensibil. Scopul nostru era dezvăluirea reţelei de mecanisme care permit gîndurilor noastre să declanşeze stări emoţionale şi să producă sentimente.

Emoţiile şi sentimentele au jucat un rol important, dar foarte diferit, în două dintre cărţile mele anterioare. În Descartes’ Error am prezentat rolul emoţiilor şi sentimentelor în luarea deciziilor. În The Feeling of What Happens am subliniat rolul emoţiilor şi sentimentelor în construcţia sinelui. În cartea de faţă mă concentrez asupra sentimentelor înseşi – ce sînt şi ce ne oferă ele. Majoritatea datelor pe care le prezint nu erau disponibile cînd am scris cărţile anterioare, acum apărînd o bază mai solidă pentru înţelegerea sentimentelor. Astfel, scopul principal al acestei cărţi este să prezinte noile rezultate privind semnificaţia umană şi natura sentimentelor şi fenomenelor înrudite, aşa cum le văd eu acum, în calitate de neurolog, cercetător în domeniul neuroştiinţelor şi om care simte.

În esenţă, am ajuns să cred că sentimentele sînt expresia stării de bine sau a suferinţei, aşa cum se manifestă ele în minte şi în corp. Sentimentele nu sînt un simplu ornament adăugat emoţiilor, ceva de care ne-am putea dispensa. Sentimentele pot fi, şi adesea sînt, dezvăluiri ale stării vitale a întregului organism – o ridicare a vălului (dez-văluire) în sens propriu. Dacă viaţa este ca mersul pe sîrmă, majoritatea sentimentelor sînt expresii ale strădaniei de a ajunge la echilibru, perspective asupra minunatelor reglaje şi corecţii fără de care, la proxima greşeală, totul s-ar prăbuşi. Dacă există ceva în viaţa noastră care dezvăluie deopotrivă micimea şi măreţia noastră, atunci acest lucru sînt sentimentele.

Începe acum să se întrevadă însuşi felul în care această dezvăluire are loc în mintea noastră. Creierul foloseşte un număr de regiuni specifice care colaborează la reprezentarea nenumăratelor aspecte ale activităţilor corpului sub forma hărţilor neurale. Această reprezentare e complexă, un tablou în permanentă transformare al vieţii aflate în plină desfăşurare. Canalele chimice şi neurale ce transmit la creier semnalele cu care poate fi pictat acest tablou al vieţii sînt la fel de specifice ca pînza care le recepţionează. Misterul modului în care simţim este acum ceva puţin misterios.

E firesc să ne întrebăm dacă încercarea de a înţelege sentimentele are vreo valoare în afara satisfacerii curiozităţii.

Există mai multe motive care mă fac să cred că are. Lămurirea neurobiologiei sentimentelor şi emoţiilor premergătoare lor ne oferă o cale de abordare a problemei minte-corp, problemă esenţială pentru a înţelege cine sîntem. Emoţiile şi reacţiile înrudite lor sînt legate de corp, sentimentele sînt legate de minte. Studierea modului în care gîndurile declanşează emoţii sau a modului în care emoţiile corporale devin acel gen de gînduri pe care le numim sentimente ne oferă o perspectivă remarcabilă asupra minţii şi corpului, cele două manifestări aparent diferite ale unui organism uman unic şi unitar.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.