Miercuri, 5 februarie, ora 19, în sala de cinema UNATC are loc proiec┼úia filmului Cobra Woman, regizat de Robert Siodmak, în 1944. Discu╚Ťia cu publicul va fi moderat─â de Andrei Luca ╚Öi Andra Petrescu.

Începînd cu luna februarie, în fiecare sear─â de miercuri, în sala de cinema UNATC vor avea loc proiec╚Ťii cu filme care ilustreaz─â problemele abordate în dosarele revistei Film Menu.

Dosarul Film Menu #21 va fi dedicat cinema-ului queer, care chestioneaz─â grani╚Ťele general acceptate social între sexe ╚Öi celebreaz─â diversitatea sexual─â. A╚Öadar, în urm─âtoarele ┼čapte s─âpt─âmîni vor fi proiectate filme care reflect─â aspecte legate de tematica queer, iar acestea vor fi discutate aplicat, din unghiuri diverse, dar specifice.

***

Conceptul de camp se explic─â prin dou─â practici convergente – una se refer─â la un tip de sensibilitate, iar cealalt─â, la modul de interpretare a unor filme cu nara┼úiune clasic─â ┼či parti-pris patriarhal. Sensibilitatea camp se refer─â la o preferin┼ú─â pentru construc┼úii în care artificiul, excesul ┼či deci stilizarea subordoneaz─â con┼úinutul, formei, transformînd seriozitatea în frivolitate – o s─ârb─âtorire jovial─â ┼či afectuoas─â a nefirescului (Susan Sontag urm─âre┼čte evolu┼úia conceptului camp în art─â în eseul „Notes on Camp”). Sontag, de┼či scrie în lucrarea ei c─â preferin┼úa pentru camp este o pasiune gay, admite c─â nu este una fundamental gay. În ceea ce prive┼čte interpretarea din perspectiva queer, camp se refer─â la un proces subversiv de receptare a subiectului filmului – aparent, vehicul pentru normele sociale patriarhale – dar care porne┼čte, în primul rînd, de la spectator. Practic, ca mod de receptare, camp a fost folosit înc─â din perioada Hollywood-ului clasic drept instrument în deconstruc┼úia presupozi┼úiilor culturii predominant heterosexuale (Henry M. Benshoff – „Queer Images”) prin inserarea de c─âtre spectator a proiec┼úiilor sale. În timp ce Sontag vede însu┼čirea camp ca fiind intrinsec─â obiectului, Richard Dyer („The Culture of Queer”) afirm─â c─â este, mai degrab─â, un mod de reac┼úie la ceea ce prive┼čti: ┼úine de perspectiv─â. Pentru Dyer, cea mai atr─âg─âtoare însu┼čire a conceptului camp este felul în care demistific─â aura ce înconjoar─â arta, regalitate ┼či masculinitatea, folosindu-se de artificiu ┼či stilizare – de fapt, prin citirea camp a unui film, scrie el, se demasc─â ipocrizia construc┼úiei sociale, a normalit─â┼úii impuse, ┼či o pune la îndoial─â.

Fie c─â preferin┼úa pentru camp e sugerat─â prin construc┼úia filmului (sau oric─ârei alte arte), fie c─â e inserat─â de spectator în subiect, genurile care se bucur─â de denumirea camp sînt cele care ┼či-au însu┼čit un fel sau altul de exces ┼či stilizare sau nenaturale┼úe: melodrama, musicalul, horror-ul, filmele de aventuri plasate în spa┼úii exotice ┼či alte filme de serie B. (De altfel, se speculeaz─â c─â în genuri precum melodrama ┼či musicalul, anumite insight-uri queer erau plasate de c─âtre realizatori, ei în┼či┼či gay). Melodrama, de exemplu, poate fi camp nu doar prin excesele narative sau sentimentale, ci mai mai ales prin emfaza pe presiunea social─â de a te conforma unor roluri prestabilite, în timp ce musicalul sau horror-ul redau o lume nenatural─â – prin urmare, aceste genuri se sustrag conven┼úiilor sociale unanim acceptate.

Despre cele dou─â surori gemene, una bun─â ┼či una rea, pe care le joac─â Maria Montez în Cobra Woman, s-a scris (Bosley Crowther în 1944 pentru The New York Times) c─â le joac─â la fel de prost. Despre cei care scriu c─â a fost cea mai proast─â actri┼ú─â, Jack Smith scrie c─â pur ┼či simplu nu pot s─â vad─â ┼či pierd elementele magice ale personalit─â┼úii sale. „The Perfect Filmic Appositeness of Maria Montez” este eseul lui Jack Smith în care nu doar c─â î┼či declar─â admira┼úia ┼či dragostea pentru regina camp-ului, dar identific─â (chiar pasional) elementele care îi fac apari┼úia atît de pl─âcut─â. ┼×i Smith are dreptate, c─âci a porni o analiz─â a carierei Mariei Montez printr-o abordare a stilului (ei) de actorie, nu e decît o dovad─â de conformism a celui care o face, e doar aplicarea unui instrument critic uzual. Pe de alt─â parte, a vedea simbioza dintre personalitatea flamboaiant─â a Mariei Montez ┼či personajele ei, c─â ┼či le subordona – faptul c─â o f─âcea cu inocen┼ú─â încurajeaz─â adoptarea ei de c─âtre admiratorii camp-ului –, înseamn─â a în┼úelege c─â rezultatul este profund progresist: sfideaz─â normele sociale ┼či le dep─â┼če┼čte.

Chiar dac─â vedeta filmului este Maria Montez, în dublul ei rol de preoteas─â malefic─â ┼či mireas─â binef─âc─âtoare/salvatoare, Cobra Woman e un deliciu camp complet. Ac┼úiunea presupune o identitate uzurpat─â (mo┼čtenitoarea de drept a insulei este mireasa ┼či nu preoteasa) – demascarea în┼čel─âciunii poate fi citit─â ca un substitut pentru societate –, caracterul de performance al ritualului efectuat de preoteas─â (deci Maria Montez ca sora cea rea) – dubleaz─â ideea conform c─âreia comportamentul social este ┼či el tot o form─â de interpretare –, iar locul fantastic în care se petrece ac┼úiunea sublinieaz─â înc─â o tr─âs─âtur─â ce îndep─ârteaz─â filmul de normalitatea restrictiv─â. Cobra Woman e o reverie fantastic─â, ce se petrece pe insula secret─â a Cobrei, unde o fat─â cumsecade ajunge pentru a elibera popula┼úia de opresiune religioas─â, iar la sfîr┼čit cî┼čtig─â b─âiatul – asta dac─â cineva avea îndoieli în leg─âtur─â cu progresismul Mariei Montez.

Cobra Woman

regia: Robert Siodmak
scenariu: Gene Lewis, Richard Brooks, Scott Darling
imagine: W. Howard Green, George Robinson
montaj: Charles Maynard
distribuţie: Maria Montez, Jon Hall, Sabu, Mary Nash