Declaraţia întîrziată a reprezentantei UE de la Chişinău a reflectat o poziţie destul de ambiguă în problema arestării lui Ernest Vardanean în regiunea transnistreană (pentru mai multe detalii despre acest caz vezi aici şi aici). La două săptămîni de la întemniţarea jurnalistului (7 aprilie) de către instituţiile de forţă de la Tiraspol, şi după vizita lui Victor Osipov la Bruxelles, europenii au lansat un mesaj mai degrabă indiferent, incoerent şi confuz vizavi de aceasta (vezi aici şi aici).

În primul rînd, deşi recunoaşte de obicei integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, prin declaraţia emisă la 21 aprilie, Bruxelles conferă un grad de legitimitate actului de reţinere a lui Vardanean de către administraţia de la Tiraspol. Invocînd acest dosar, europenii au susţinut necesitatea respectării drepturilor persoanelor deţinute, suspectînd doar calitatea actului juridic din regiunea transnistreană, dar nu şi legalitatea instituţiilor din stînga Nistrului.

În al doilea rînd, declaraţia europeană nu descrie nici un fel de sancţiune potenţială adresată oficialităţilor de la Tiraspol. Nici măcar regimul de circulaţie simplificat pentru liderii transnistreni, pentru o perioadă de șase luni, nu a fost menţionat. În acest sens, UE a manifestat o slăbiciune periculoasă, deoarece în ciuda încălcării flagrante a drepturilor omului de către regimul separatist transnistrean, este deschis în continuare accesul pe spaţiul european pentru autorităţile de la Tiraspol. Situaţia pare şi mai delicată, după ce în cadrul Parlamentului European a fost condamnată ilegalitatea dată, cerîndu-se din partea reprezentantei europene de la Chişinau întreprinderea unor acţiuni concrete în vederea ajutorării lui Vardanean. Contrar acestui demers, delegaţia UE din Republica Moldova încearcă să „legalizeze” procedura juridică în care este implicat Vardanean, susţinînd valabilitatea unor procese juridice în regiunea transnistreană doar dacă acestea au loc pe cazuri concrete şi specifice.

Mişcarea europenilor demonstrează o incapacitate serioasă din partea UE de a influenţa Tiraspolul. De asemenea, gestul timid al UE poate fi cauzat de atitudinea Rusiei, care s-a eschivat să evalueze cazul lui Vardanean. Nu în ultimul rînd, europenii fac această cedare pentru a păstra dinamica procesului de revenire la masa de negocieri în formatul „5+2″, resuscitat după schimbările politice de la Chişinau. Pentru a nu compromite tratativele şi măsurile de consolidare a încrederii, riscînd să încurajeze şi mai mult Tiraspolul volatil, Bruxelles a renunţat deliberat la invocarea principiului integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova, precum şi la condamnarea corespunzătoare a acţiunilor infracţionale întreprinse de administraţia de pe malul stîng.

Panica verbalizată în cadrul societăţii civile transnistrene a condiţionat, de asemenea, mesajul europenilor, care folosesc o abordare diplomatică superficială pentru a nu pune în pericol alţi activişti din sectorul asociativ, în condiţiile unui regim incontrolabil, tot mai represiv. Totodată, Bruxelles ia această atitudine pentru a-şi respecta angajamentul politic faţă de Republica Moldova, chiar dacă o face într-o manieră plată şi criticabilă.

Denis Cenușă este analist politic în Republica Moldova.