Avanpremieră editorială: Instalarea fricii

16 aprilie 2015
Avanpremieră editorială: Instalarea fricii jpeg

Dilema veche vă prezintă în avanpremieră un fragment din romanul Instalarea fricii de Rui Zink (traducere din portugheză de Micaela Ghiţescu), în curs de apariţie în colecţia „Raftul Denisei“, Humanitas Fiction.

La uşa unei tinere femei care îşi creşte singură copilul sună doi bărbaţi: „Am venit să instalăm frica“. În fundal se profilează statul ca maşinărie prin care noua paradigmă a „culturii fricii“ generează siguranţa cetăţenilor. Frica universală a copilului (Scufiţa Roşie şi lupul), cea ancestrală (canibalismul), cele individuale şi familiale (boala, răpirea) îşi dau mîna cu fricile colective actuale (terorismul, pandemiile), peste toate tronînd frica de ziua de azi şi de ziua de mîine. Ce nu ştiu însă instalatorii veniţi să-şi facă datoria este că, în clipa în care femeia aparent neajutorată le-a deschis uşa iar ei au trecut pragul, şi-au semnat sentinţa: ironie feroce a sorţii, vînătorul devine pradă, călăul – victimă. Construcţia romanului este, în cvasitotalitate, sub formă de dialog, procedeu care creează un suspans continuu şi face lectura uşoară şi captivantă, iar povestea se sprijină, conform „mărcii Rui Zink“, pe ironie şi paradoxuri, înfrăţind parcă autorul, naratorul şi cititorul în recunoaşterea unor adevăruri tulburătoare.

„Nu am mai avut o asemenea experienţă a lecturii de cînd am citit Procesul lui Kafka.“ – Yvette Centeno

„Laconic şi nemilos, stilul cărţii este îndrăzneţ şi eficace. Parcurgînd paginile romanului, cititorul intră în spirala construită de Rui Zink peste actualitate, simţindu-se, alături de personaje, victimă.“ –  Isabel Lucas, Público

***

Femeia şi bunul vorbitor stau jos şi beau cafea cu orz. Ea a făcut cafea cu orz, asta are în casă. Beau amîndoi ca­fea cu orz. Sousa lucrează. Femeia nu încearcă să pri­ceapă amănuntele instalării. Cabluri, legături, şuruburi, zgomotul burghiului. După un sfert de oră, o parte din perete este deja tencuită şi podeaua e plină de praf şi gu­noaie, dar femeia nu îndrăzneşte să protesteze.

Nu vorbesc. Femeia, pentru că nu vrea să vorbească – despre ce să vorbească? Despre vreme, despre scumpiri, de­spre vremea rea, despre scumpiri, despre vremea bună, despre scumpiri, despre cît de grea e viaţa, despre tineret, care nu are o viaţă uşoară, despre cum nu poţi găsi de lucru, despre tinerii de astăzi, care habar n-au de nimic, despre tinerii de ieri, care au îmbătrînit urît, despre vreme, despre scumpiri, despre şomaj, despre telenovele, despre vreme, despre vreme, despre vreme?

Şi, ei nu ştiu, slavă Domnului, nici nu vor şti, femeia se gîndeşte la copilul ascuns în baie. Cît timp pot răbda copiii fără să facă zgomot? În fine, poate adoarme. Ar fi cel mai bine.

Nu, femeia nu vrea să vorbească. De fapt, în locul ei, oricine ar prefera, pe cît posibil, să tacă. Cel puţin cît timp vor fi ei acolo. Ştie ce o aşteaptă, ştie şi că nu ştie ce o aşteaptă. Iar dacă femeia ar putea vorbi (dacă ar fi dis­pusă), ce să spună? Ce are pe suflet? Asta ar spune. Cînd ai suflet, e uşor să spui ce ai pe suflet. Şi cînd nu mai ai? Vremurile lipsite de suflet pretind oameni lipsiţi de suflet. Deşertul deşertifică. Setea seacă. Singurătatea vuieşte. Nu­mai lucruri evidente, daune colaterale ale stării lucrurilor.

Femeia se uită pieziş la bărbatul din faţa ei, aşezat placid în faţa unei ceşti abia atinse de buzele lui subţiri şi palide, buze care nu sînt buze. Ăştia nu au suflet, asta îşi spune ea. Posibil. E posibil ca ei să nu aibă suflet. Dar ea – încă mai are? Păi, nu.

Pînă şi bunul vorbitor pare uneori (cel puţin cît du­rează zgomotul) obosit să tot vorbească. Pare şi în largul lui, aşezat confortabil. Colegul ar putea fi boxer sau recuperator al unor datorii dificile. Bunul vorbitor, dim­potrivă: minimum ce se poate spune despre el e că hai­nele de cadru executiv îi vin bine. Femeia îi este aproape recunoscătoare că nu o întreabă dacă are copii, cu ce se ocupă etc.

Continuă să stea aşezaţi aşa încă vreo cîteva minute. În fine, zgomotul burghiului, al ciocanului, al metalului răzuind sticlă, plastic şi chiar metal încetează. Faţa bu­nului vorbitor revine la viaţă. Sau la orice vor feţele lor să revină.

— Vedeţi, dragă doamnă? A trecut repede.

Femeia îşi spune poate: oare acum o să plece? O să plece şi-o să mă lase singură (liniştită) cu ce-or fi instalat în casă?

Dacă asta îşi spune femeia, bunul vorbitor o dezamă­geşte:

— Acum mai lipseşte demonstraţia. Şi, văzînd ceea ce crede că este dezolarea femeii, adaugă: Nu vă faceţi griji, nici asta nu durează mult.

Femeia îşi încearcă norocul:

— Nu trebuie să vă deranjaţi…

— Ba da, trebuie, doamnă dragă. Ar fi contra proto­colului. Multă lume crede contrariul, dar noi sîntem aici ca să vă servim.

— Pot să citesc broşura… Instrucţiunile.

Bunul vorbitor aproape că-şi pune degetul pe buzele ei. Aproape. Nu e nevoie de gest pentru ca ea să-l simtă. După gest.

— Nici un cuvînt, dragă doamnă. Nici un cuvînt.

Se ridică amîndoi. Se duc în camera de zi.

Camera de zi e cufundată în întuneric. Femeia nu i‑a văzut umblînd la întrerupător, dar nu vrea să ştie. E în­tu­neric, în toate sensurile cuvîntului „întuneric“. Şi parcă e mai rece în camera de zi. Două sau trei grade mai puţin. Sau mai mult. Sau, fie, mai puţin. Mult mai puţin.

Sousa aprinde o lanternă, şi-o sprijină de piept şi o îndreaptă spre bărbie. Faţa îi devine spectrală, ca într-un film de groază. Vocea lui, pe care femeia nu o au­zise încă, e suprinzător de plăcută, nu se potriveşte cu corpul, iar brutală e doar claritatea cu care articulează cuvintele. O voce de crainic de radio în corpul unui quasi­modo:

— Natura. Puţine lucruri îi sperie atît de tare pe oa­meni ca natura. Lumea e înfricoşătoare, natura e înfrico­şă­toare. Ştiaţi că Australia adăposteşte 80% dintre ani­malele cele mai periculoase de pe faţa pămîntului? Şerpi veni­noşi, peşti care emit toxine letale, crocodili de apă sărată, re­chini albi, monştri din Tasmania. Dar Australia e departe, nu-i aşa?

Vocea bunului vorbitor se aude cu un soi de falset:

— Greşit. Australia, astăzi, e mai aproape ca nici­odată. Astăzi, Australia e aici.

Sousa apucă din nou lanterna:

— Şi tot aici e şi India cu cobrele, Africa cu mambele1 negre, Amazonia cu tarantulele şi peştii piranha şi ana­condele care pot atinge şi 25 de metri…

— Cel puţin la cinema, în ultimul film şi chiar în 3D.

— Lumea întreagă e acum aici. Persoane imprudente îşi aduc animale periculoase din ţări periculoase, în chip de mascote.

— Ori fac trafic clandestin cu specii rare pentru grădini zoologice particulare.

— Ori, fără să-şi dea seama, lasă nişte tarantule să li se strecoare în valiză.

— Un şarpe care s-a cuibărit printre ciorapi şi cămăşi murdare ca să hiberneze…

— Şi pe urmă animalele astea fug.

— Ori sînt aruncate în WC-uri cînd sînt desco­perite.

— Ca de exemplu, crocodilii care, atît de drăgălaşi cît timp sînt pui, cresc brusc şi devin o povară…

— Şi care, după aceea, ajung la vîrsta adultă în cana­lizarea oraşului.

— Un sfat, dragă doamnă.

— Un sfat folositor.

— Să nu coborîţi niciodată în canalizarea oraşului.

— Numai că…

— Tot ce se duce în jos în WC…

— Poate cîteodată să urce din nou.

— Doar că nu prin acelaşi WC.

— Prin altul.

— Printr-al nostru.

— Printr-al dumneavoastră.

— Gîndiţi-vă la asta, dragă doamnă.

— Data viitoare cînd vă veţi aşeza pe tron.

— Cu fusta ridicată pînă la talie, cu chiloţii la ge­nunchi.

— Lipsită de apărare.

— Cu partea cea mai vulnerabilă a corpului expusă la orice ar putea urca prin canal.

— Şi…

— Deodată ceva urcă.

— Muşcă.

— Un şarpe!

— Veninos.

— Un scorpion!

— Veninos.

— O fiinţă mutantă cu ventuze la ochi.

— Urcă pe canal în sus şi ne ia prin surprindere.

— Pericolul nu aşteaptă, doamnă dragă. Pericolul stă la pîndă.

— Nici măcar atunci cînd citim o revistă în baie nu putem fi liniştiţi.

— Frica de natură nu se termină aici.

— Sigur. Nu se termină aici.

— Frica de animalele sălbatice.

— Mai ales de şerpi.

— Sau piranha.

— Sau anaconde.

— Anacondele sînt şerpi.

— Sigur.

— Continuă să fie una dintre fricile cele mai mari pentru numeroşi clienţi.

— O frică străveche.

— O frică respectabilă.

— O frică cu acte în regulă.

— Ce atîta vorbărie? O frică naturală.

Lumina revine în camera de zi. Femeia clipeşte. Bunul vorbitor atrage atenţia:

— Aveţi grijă, doamnă dragă. Lumina, cum se ştie, orbeşte.

Bunul vorbitor face o pauză, mulţumit de implicaţiile filozofice ale zicalei sale, înainte de a spune:

— Dar să presupunem că nu aceasta e frica ideală pentru dumneavoastră.

— Sigur, spune Sousa.

— Ia să vedem, cîţi şerpi urcînd prin WC pot să existe într-un oraş? Statisticile pot să fie un bun aliat al fricii, dar de multe ori funcţionează ca un inhibitor al ei. Probabil, cum se obişnuieşte să se spună, „asta nu li se în­tîmplă decît celorlalţi“. Cîteva zile, da, posibil să ne fie teamă să ne aşezăm pe WC şi ne uităm sub pat ca să vedem dacă nu sînt ceva intruşi, dar după aceea începem inevitabil să ne relaxăm şi…

Femeii i se pare, timp de o secundă, că Sousa va prelua replica, dar nu, el e locvace doar atunci cînd vrea. Ori cînd poate. Şi de fapt chiar şi ea ar fi putut să conchidă:

Şi începem să uităm panica pe care o simţeam cu cîteva zile în urmă.

Bunul vorbitor îşi încheie raţionamentul:

— Şi o să uităm spaima pe care o simţisem, panica ce nici nu ne lăsa să dormim, nu ne lăsa nici intestinele să funcţioneze corect.

— Fiindcă ăsta e unul dintre numeroasele efecte ale fricii: încetăm să ne mai controlăm intestinele, şi aşa ne cuprinde mai întîi frica.

— Prin partea de jos.

Femeia oftează. Bunul vorbitor îi notează mental of­tatul, cu satisfacţie. Ştie ce gîndeşte ea: Asta e o tortură.

Habar n-are ea că tortura abia a început.

— Observaţi, spune el, suav. Frica nu e numai nece­sară, e şi generală. E educativă. Este forma cea mai fru­moa­să de a explica lumea şi de a reglementa lumea. Vedeţi exemplul celor mici. Pentru ei, există monştri sub pat, există fantome în case. O stradă agreabilă poate să fie o pădure întunecată şi ameninţătoare, o mare catife­lată, plină de ochi la pîndă, la pîndă.

Lumina se stinge şi, din nou, vocea lui Sousa se im­pune în întuneric. Doar că nu recurge la o lanternă acum, ci face o schimbare mai importantă: o hologramă multi­media, atît de palpabilă, încît pare reală. Femeia aude gemetele vîntului în mijlocul unei păduri sinistre; abia zărită, apare o mică siluetă – un băiat – înaintînd îm­pleticindu-se printre copaci golaşi, într-o seară de toam­nă, pe pămîntul acoperit de frunze.

Femeia se înfioară într-adevăr pentru prima oară. Aproape că-l recunoaşte pe băieţaş. Pe urmă vede că e altul. Dar seamănă atît de bine…

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.