Arta ┼či adev─ârul la Val├ęry

Ciprian V─éLCAN
30 iunie 2013
Arta ┼či adev─ârul la Val├ęry jpeg

Pentru Paul Val├ęry opera exprim─â nu fiin┼úa autorului, ci voin┼úa lui de a p─ârea, arta lui de a supune fortuitul, de a elimina accidentalul, de a construi cu ├«nc─âp─â┼ú├«nare o imagine despre propria g├«ndire ce contrazice flagrant adev─ârata ei natur─â, mereu instabil─â, inconstant─â, dezordonat─â, aplecat─â spre vag ┼či spre arbitrare jocuri mentale. ├Änf─â┼úi┼č├«ndu-se celorlal┼úi, creatorul arde etapele, ascunde dificult─â┼úile, resoarbe contradic┼úiile ce i-au b├«ntuit spiritul, mascheaz─â intui┼úiile ini┼úiale imprecise, propun├«nd un edificiu menit s─â frapeze prin soliditate, claritate ┼či coeren┼ú─â, l─âs├«nd impresia unei inteligen┼úe f─âr─â fisuri, st─âp├«n─â pe mijloacele ei de expresie ┼či posed├«nd o facilitate a rezolv─ârii dificult─â┼úilor care exclude orice posibil─â ezitare. Din acest motiv, ├«ncercarea de reconstituire a personalit─â┼úii unor mari g├«nditori pornind numai de la scrierile lor ÔÇťconduce la inventarea unor mon┼čtriÔÇŁ, la fel cum tentativa de a explica opera prin prisma unor episoade biografice e absolut inutil─â, revel├«nd numai o seam─â de manii, de  detalii sordide, de sl─âbiciuni pur omene┼čti, miz├«nd exact pe acele elemente pe care autorul ├«ncercase s─â le dep─â┼čeasc─â.

Din perspectiva lui Val├ęry, nu exist─â nici o ├«ndoial─â c─â adev─ârul factual, ob┼úinut prin simpla aglutinare a unor impresii fugare, prin contopirea ├«nt├«mpl─âtoare a unor date filtrate arbitrar de sim┼úuri, prin redarea mecanic─â a unor episoade juxtapuse, impune o imagine par┼úial─â, s─âr─âcit─â ┼či privat─â de orice necesitate, a c─ârei acceptare ar ├«nsemna capitularea ├«n fa┼úa hazardului lipsit de sens. Adev─ârul nu e ob┼úinut printr-o ├«nregistrare pasiv─â a faptelor, printr-o ├«nseriere lene┼č─â de gesturi ┼či formule, ci tocmai prin transformarea avalan┼čei brutale a evenimentelor, prin degajarea nucleului lor semnificativ, prin impunerea triumf─âtoare a formei. Adev─ârul nu e un dat, ci o construc┼úie laborioas─â, nu e ceva sesizabil imediat, ci rezultatul unui travaliu de durat─â al spiritului. Pentru a putea s─â existe, adev─ârul are nevoie de fals, ├«ns─â nu pentru a se impune ├«n opozi┼úie cu acesta, nu pentru a se demarca ├«n raport cu contrariul s─âu, ci pentru a-l integra ├«n compozi┼úia lui, pentru a dep─â┼či banalitatea inform─â a adev─ârului factual.

Exemplul care i se pare cel mai semnificativ lui Val├ęry este acela al autorilor de confesiuni sau de jurnale, dornici s─â-┼či impresioneze cititorii prin promisiunea de a se ├«nf─â┼úi┼ča f─âr─â cru┼úare ├«n cel mai deplin adev─âr al vie┼úii lor, prin crearea unei a┼čtept─âri a revela┼úiei, a dezv─âluirii am─ânuntelor ┼čocante sau excep┼úionale. ├Äns─â fiindc─â o persoan─â real─â nu dispune de o rezerv─â prea semnificativ─â de fapte sau gesturi remarcabile, fiindc─â tr─âirile ei s├«nt ├«n majoritate anodine, ei cad prad─â tensiunii pe care au suscitat-o ┼či inventeaz─â un personaj pe potriva a┼čtept─ârilor publicului, ├«ndep─ârt├«ndu-se ├«n mod necesar de platitudinea adev─ârului.
Pentru a putea s─â propun─â o oper─â important─â, artistul trebuie s─â se distan┼úeze de tot ce e nemijlocit, trebuie s─â-┼či utilizeze talentele cu scopul de a travesti tot ce ┼úine de naturalitate, distan┼ú├«ndu-se de constr├«ngerile afectelor ┼či miz├«nd pe intercesiunea ra┼úiunii. Arta e simulare, artificiu, triumf al inteligen┼úei ├«mpotriva insignifian┼úei cotidianului, victorie a excentricului ├«mpotriva realit─â┼úii insipide a tr─âirii obi┼čnuite ┼či tocmai de aceea ea nu se reg─âse┼čte ├«n emo┼úiile nude, care s├«nt ÔÇťla fel de slabe ca oamenii goi pu┼čc─âÔÇŁ.

Privilegiind, pentru a descrie procesul crea┼úiei, modelul construc┼úiei, al travaliului pacient ┼či lucid, Val├ęry ┼úine s─â infirme teza potrivit c─âreia pentru a produce o oper─â important─â ar fi nevoie de o seam─â de experien┼úe spectaculoase care s─â genereze la r├«ndul lor impresii puternice. Incapabil s─â cread─â ├«n puterea delirului, ├«n virtu┼úile benefice ale absurdului sau ale incoeren┼úei, el e un adversar hot─âr├«t al no┼úiunii de inspira┼úie, ├«mpotriva c─âreia lanseaz─â atacuri devastatoare, folosind ├«ntreaga virtuozitate a spiritului s─âu caustic. Pentru Val├ęry, deosebirea cea mai evident─â dintre un individ obi┼čnuit ┼či un creator poate fi observat─â la nivelul activit─â┼úii lor mentale. Dac─â primul nu e ├«n stare s─â controleze dezordinea natural─â a propriei min┼úi, l─âs├«ndu-i libertatea celui mai deplin vagabondaj intelectual, permi┼ú├«ndu-i s─â se consacre la ├«nt├«mplare divaga┼úiilor sau celor mai stranii obsesii, oper├«nd doar cu cr├«mpeie de idei aflate mereu ├«n stadiu incipient, juxtapuse aleatoriu ┼či lipsite de coordonare, cel de-al doilea violenteaz─â programatic ritmurile naturale ale spiritului, impun├«ndu-i silnic o seam─â de reguli ┼či de constr├«ngeri care ├«i limiteaz─â drastic libertatea, oblig├«ndu-l s─â tind─â spre ordine. Rezultatul acestei dificile opera┼úii de disciplinare este ob┼úinerea unei configura┼úii mentale favorabile unei construc┼úii inteligibile, unei aduceri ├«mpreun─â a ideilor ├«n func┼úie de afinit─â┼úile lor de ordin intern, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t acestea s─â se organizeze ┼či s─â se impun─â con┼čtiin┼úei, s─â devin─â sesizabile ca forma┼úiuni psihice ce ┼či-au dob├«ndit independen┼úa ├«n raport cu simplele accidente spirituale. Chiar dac─â e perfect con┼čtient de caracterul absolut imprevizibil al na┼čterii ideilor, chiar dac─â recunoa┼čte c─â a g├«ndi seam─ân─â cel mai adesea cu o ├«ncercare de consultare a spiritelor, Val├ęry insist─â asupra preponderen┼úei pe care o are travaliul con┼čtient, disciplinat, lucid ├«n configurarea unei opere.

Atingerea perfec┼úiunii e o opera┼úiune laborioas─â, un episod privilegiat din cvasi-infinita epopee a simul─ârii, ce presupune plasarea la distan┼ú─â egal─â at├«t ├«n raport cu spontaneitatea pur─â, cu arbitrariul insignifiant, asupra c─âruia trebuie s─â se aplece facult─â┼úile constructive ale spiritului, c├«t ┼či cu produc┼úia ├«n ├«ntregime voluntar─â, lipsit─â de farmec, care poart─â ├«nc─â urmele dificult─â┼úii travaliului, aceasta fiind sortit─â unei remanieri profunde ce are menirea de a ├«nl─âtura toate semnele observabile ale efortului, de a elimina indiciile vizibile ale calculului, proiectului, con┼čtientului, f─âc├«nd-o s─â par─â natural─â. Reu┼čita unei asemenea ├«ncerc─âri depinde ├«n mare m─âsur─â de un just tratament aplicat cuvintelor, de riguroasa lor examinare, de c├«nt─ârirea lor atent─â, de folosirea lor ├«n acord cu exigen┼úele unei lucidit─â┼úi f─âr─â concesii fa┼ú─â de obi┼čnuin┼úele sim┼úului comun sau fa┼ú─â de orice form─â de iner┼úie mental─â.

Or, pentru a reu┼či ├«n aceast─â ├«ncercare, artisul trebuie s─â ┼čtie s─â se imite pe sine, s─â asigure continuitatea stilului s─âu, s─â foloseasc─â drept model cele mai remarcabile dintre produc┼úiile lui, str─âduindu-se s─â le prelungeasc─â str─âlucirea ┼či s─â le asigure integrarea ├«ntr-o viziune sistematic─â, ├«ndep─ârt├«nd orice b─ânuial─â legat─â de posibila lor na┼čtere accidental─â, de apari┼úia lor datorat─â hazardului, impun├«nd impresia unui demers con┼čtient ┼či controlat cu virtuozitate p├«n─â la cap─ât, contribuind astfel decisiv la triumful absolut al dorin┼úei lui de a p─ârea asupra propriei fiin┼úe. Observ├«nd existen┼úa unei tendin┼úe tot mai puternice de a ob┼úine gra┼úie operei nu at├«t un anume efect estetic, ci mai ales recunoa┼čterea pentru autorul ei, Val├ęry observ─â cu mali┼úiozitate: ÔÇťSi une loi de lÔÇÖEtat obligait ├á lÔÇÖanonymat et que rien ne p├╗t para├«tre sous un nom, la litt├ęrature en serait toute chang├ęe, - en supposant quÔÇÖelle y surv├ęc├╗tÔÇŁ.

Ciprian V─âlcan este doctor ├«n istorie cultural─â al ├ëcole Pratique des Hautes ├ëtudes din Paris. Ultima carte publicat─â: French and German Cultural Influences in CioranÔÇÖs Work, Lambert Academic Publishing, Saarbr├╝cken, 2013.
 

74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.