Antonin Artaud către André Breton
Această scrisoare din 1937 a fost tradusă special pentru una dintre ediţiile Seratei cu scrisori, organizate de Genevieve Fieraru şi Marius Chivu. Traducerea îi aparţine lui Dan Stanciu.
Dragă prietene,
În după-amiaza asta, fiica ta mi s-a părut o apariție. Am văzut-o venind ca un soare în sfîrșit adevărat, o întrupare a soarelui pe mare. Soarele venea pe mare. Știu că tu ești din Soare și că soția ta este din Mare, dar nu m-am gîndit la asta decît mai tîrziu. Intensitatea viziunii m-a izbit… În tot acest noroi și în toată această murdărie, am avut o impresie torențială de prospețime solară, de vînt luminat, de lumină care vine ca o furtună, o furtună de puritate.
Într-o zi a unei viziuni adevărate și a unei revelații, cum e ziua pe care am traversat-o azi, în care nimic din ceea ce am văzut nu m-a înșelat, copilul tău mi-a apărut ca o Ființă născută din Destin și care ar fi reprezentarea însăși a Destinului, dar ca să ne răzbune pentru ce ne-au făcut acești sălbatici.
Imaginile nu mai pot să-mi aducă odihnă, iar ființa aceasta mi-a adus odihna. Ai luat Mării ce ne trebuia pentru Odihnă, și asta înseamnă că Apele natale ne vor oglindi odihna atunci cînd acest copil va fi o femeie, la 18 ani, și cînd noi ne vom fi întors la Apele Natale, fiindcă Viața a început cu Apele, iar viața noastră va reîncepe cu Apele.
În catastrofa pe care o prevăd, apa este Elementul care va apărea Cel Dintîi și va fi împins înainte de Soarele care nu se vede fiindcă astăzi totul e răsturnat. Abia mai apoi vor veni pămîntul și aerul.
Totuși, această catastrofă nu va fi totală pentru că apele Vieții au rămas.
Însă dacă Viața a început cu apele și dacă în ape trebuie căutată ea, înseamnă că lumina absolută o va lua pe urmele vieții pierdute în ape și acoperite de Ape.
Ce înseamnă asta?
Asta înseamnă că Lumea a ajuns la capăt, că toate formele de viață sînt ucise și că singura scăpare este să se încheie abolirea formelor în care am visat că ne vom afla Odihna. Asta înseamnă că Spiritul nostru, al tuturor, se găsește în fața unei exigențe absolute și că el trebuie neapărat să ducă la înfăptuire această exigență pentru ca Odihna să poată reîncepe în sfîrșit. Asta înseamnă că Focul va ucide pentru că el a ieșit acum din Invizibil și că focul invizibil nu s-a arătat niciodată în Vizibil decît pentru a ucide formele în care Viața se rătăcise.
Ne-am înșelat întru totul, ne-am înșelat în privința a toate. Nu văd nimic care să nu fie alterat și de aceea am renunțat la tot pentru a regăsi lumina mea natală și pentru ca Viața Mea să poată reînvia.
Copilul tău mi-a aruncat în minte o lumină a resurecției natale, iar lumina aceasta absolută a făcut să urce la suprafață de pe fundul apelor natale un principiu de viață alterat și regenerat.
Nu știu deocamdată care va fi viitorul fiicei tale, dar îl văd fatidic și măreț. Ea mi-a dat o speranță nemaiîntîlnită că Existența va reîncepe atunci cînd viața se va fi eliberat de tot ce o ține închisă. Iar astăzi, totul ține Viața închisă. Concluzia e ușor de tras și e fatală.
Prietenul tău,
Antonin Artaud
Foto: Antonin Artaud, autoportret (wikimedia commons)