Am întîlnit germani fericiţi (dar nu ştiu dacă toţi erau nemţi!)

6 iunie 2013
Am întîlnit germani fericiţi (dar nu ştiu dacă toţi erau nemţi!) jpeg

Într-una dintre amiezile mele berlineze recente, mi s-a oferit ocazia savuroasă de a prezenta un film documentar despre istoria României unui public germanofon – ale cărui impresii, la final, urmau să fie în mod evident diverse. În sala frumos furniruită a Institutului Cultural Român din Berlin erau oameni cîteva zeci, adunaţi la ceas de înserare. Am întîlnit pe de-o parte berlinezi care nu cunoşteau prea mult România, dar care ştiau bine, din istoria propriei lor ţări, ce-a însemnat Al Doilea Război Mondial – sau comunismul. Apoi am întîlnit cîţiva oameni care se născuseră pe pămînt românesc şi care plecaseră cîndva în anii ’70-’80, din motive evidente astăzi. Şi totodată am întîlnit germani mai tineri, născuţi prin diverse colţuri ale României şi pentru care România este un soi de creatură îmbrăcată într-un abur de nostalgie (“Germanii sunt nebănuit de sentimentali”, îmi spunea odată dna Georgeta Dimisianu şi cred că aşa e), o ţară oarecum încremenită prin primii ani ’90 – ani prin care aceştia din urmă, pesemne, au plecat din ea.

După conferinţa de la ICR, dl ambasador Lazăr Comănescu mi-a făcut supriza unei cine cu totul şi cu totul (de patru ori) speciale. Speciale (unu) prin prezenţa a două încîntătoare doamne – dna Cristina Hoffman şi dna Comănescu –, speciale (doi) prin menu-ul restaurantului cu specific italian de pe o stradelă din Estul Berlinului, prin paginile căruia creveţi, langustine şi alte vietăţi de gen înotau într-o mare liniştită de vinuri albe, ulei de măsline şi rozmarin stropit cu suc de lămîie (credeţi-mă: combinaţia e mai bună decît sună la o primă lectură); o cină specială (trei) pentru că vizavi de mine e aşezat dl Dan Nuţu, cel care era deja un mare actor pe cînd eram eu junior şi care acum, pe cînd eu am mai crescut ceva, se încăpăţînează să rămînă incredibil de tînăr; la un moment dat, cînd am ieşit cîteva minute în poarta restaurantului (în interior nu se fumează), am fost încîntat să surprind mişcările de licean ale stimabilului domn Nuţu (cred că i se trage de la binecuvîntările peştilor din bălţile germane pe care, din cîte-am auzit, nu prea reuşeşte să-i prindă – deşi persistă în încercări); în fine, o cină specială (patru) şi dintr-un motiv asupra căruia voi rămîne discret, pentru că nu e obligatoriu să afle toată lumea unde ne-am băut noi ceaiul digestiv după aşa o coproducţie româno-germano-italiană. 

Ba încă, apropo de neamuri, aş mai putea aminti ceva: taman pe cînd dădeam la final să ieşim din acest restaurant, chelnerul care ne servise toată seara a venit la noi şi, cu un oarecare entuziasm, a prins a ne spune: Io... armân... Sîrbia, io nu vorbeşte... romineşte..., papu vorbeşte..., io... Dragan şi alte cîteva cuvinte, din care am dedus că fusese foarte sensibilizat de toate hohotele şi bancurile (evident, decente) pe care le auzise la masa noastră.

[[[   Berlineze (3)   ]]]

Vă propun să trecem acum la lucruri ceva mai intelectuale (deşi, fie vorba între noi, nu văd ce poate fi mai intelectual decît o combinaţie potrivită de oameni, o masă bună, un vin bun, un ceai bun, un parfum bun şi cîteva idei). Voi pleca de la o frază din Thomas Mann, pe care mi-o reaminteşte un articol de gazetă: spunea el la un moment dat că doar două căi se deschid în faţa Germaniei: fie ea se va europeniza, fie Europa se va germaniza. Să mai fie valabilă această idee?

La un moment dat, cum mergeam eu de la Vest la Est pe lungul bulevard Kufürstendamm, la intersecţia cu strada Von Clausewitz numai ce aud dinspre carosabil un zgomot ce părea a se rostogoli huruind, tot mai aproape, tot mai aproape, vine, vine, calcă totul în picioare etc. Nu erau şenile de tancuri şi nici tălpi de soldaţi în pas de gîscă: ci era doar un puştan ce înainta cu viteză într-o maşină decapotabilă din care răzbătea, pe ritm de house, o suită de game ce-ar fi desfundat aprig şi mortal pînă şi timpanele lui Beethoven. Sau: tot pe acel bulevard, într-o amiază, pe la şase-şapte, numai ce văd o coloană de cîteva maşini cu cocarde şi flori lipide pe capote, înaintînd victorioase şi voios claxonînd din loc în loc, ca să afle toată lumea că urmează să se petreacă nuntă mare în cartier.

Necunoscînd foarte bine Germania, eu credeam că astfel de extravaganţe sunt proprii numai altora. Iată că le-am văzut şi acolo, după cum am văzut pictori la minut, vorbind turceşte, care-ţi fac portretul instant prin diverse piaţete; sau thailandeze micuţe care în cinci minute îţi prepară un prînz baletînd printre nişte boluri cu diverse sosuri şi fierturi (habar n-am ce pun acolo, dar nu e tău); sau polonezi, sau ruşi, sau români, sau indieni sau greci sau aproape orice vă puteţi imagina (nu, n-am văzut nici o domnişoară eschimosă – dacă asta vă întrebaţi acum). De unde m-aş fi aşteptat, cu ani în urmă, ca Berlinul să fie tăcut ca un colegiu apostolic şi sobru ca un general prusac, iată-mă-s cum la fiecare vizită bag de seamă un oraş tot mai viu, mai colorat şi mai globalizat. Nu, nici Germania nu se va europeniza şi nici Europa nu se va germaniza: ci toată Europa (inclusiv Germania) va căpăta graiuri şi culori pe care bunicii noştri nici nu le-ar fi visat.

Cît priveşte crăpcenii pe care-i aleargă dl Dan Nuţu în van, a lor va fi împărăţia bălţilor europene – măcar pînă cînd, prin cine ştie ce spori, vor ajunge şi-acolo niscava fitofagi de pe alte continente şi se va da startul mondializării de printre nuferi şi printre trestii.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.