Absent nemotivat #2
Duminică, 11 martie, de la ora 18:00, în biblioteca Vilei Oromolu, devenită spaţiul Qreator by IQOS (Bd. Aviatorilor 8 A, vizavi de staţia de metrou Victoriei), va avea loc a doua întîlnire literară din seria „Absent nemotivat” moderată de Marius Chivu.
„E vorba de o serată literară unde invit cîte un scriitor să povestim şi să citim din opera unui scriitor din trecut, un maestru prea puţin cunoscut de public, uitat pe nedrept sau ale cărui cărţi se mai găsesc doar prin anticariate, adică un scriitor «absent nemotivat» din conştiinţa şi preferinţele de lectură ale cititorilor de azi.
Anul trecut, la prima întîlnire, l-am avut ca invitat pe poetul şi omul de radio Iulian Tănase cu care am ales să vorbim despre poetul german de origine română Paul Celan (1920-1970), a cărui operă se află în curs de traducere, pentru prima dată integral, la Editura Polirom.
Duminică îl am ca invitat pe scriitorul Alex Tocilescu să povestim şi să citim din cel mai original şi totodată cel mai puţin cunoscut (de către publicul larg) prozator român postbelic: Mircea Horia Simionescu (1928-2011), despre care Mircea Cărtărescu a afirmat că este cel mai important scriitor postmodern român. De o inteligenţă enciclopedică, inepuizabil tematic şi impecabil stilistic (probabil cel mai dexter prozator din întreaga noastră literatură), dacă ar fi avut norocul unui context literar normal, adică de un agent şi de nişte traduceri bine plasate, MHS – cum i se spunea şi cum încă i se mai spune printre cunoscători – ar fi putut avea o carieră occidentală comparabilă cu a lui Mircea Cărtărescu astăzi. Dicţionarul onomastic (1969) şi Bibliografia generală (1971) – cele mai cunoscute romane ale sale, parte din tetralogia Ingeniosul bine temperat – rămîn două capodopere postmoderne, sincrone, necunoscute în Europa şi în lume, cărţi care i-ar fi făcut pe Borges, Calvino, Eco, Milorad Pavić, Alasdair Gray sau Roberto Bolaño să plesnească de invidie.” (Marius Chivu)
Despre Mircea Horia Simionescu, Marius Chivu a scris mai mult aici.
Construită în stilul Ludovic al XVI-lea în 1926 de către arhitectul Petre Antonescu (autorul Arcului de Triumf şi al Palatului Kretzulescu), Vila Oromolu a fost reşedinţa guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mihai Oromolu. Restaurată recent după planurile lui Dorin Ştefan, cel mai avangardist arhitect român contemporan, casa s-a redeschis în chip de hub cultural sub numele de Qreator by IQOS. Mai multe despre evenimentele din acest spaţiu găsiţi aici.
