Alexandru MATEI
8 Martie însîngerat
Alexandru MATEIMuzică dată tare cînd eram mic, Klaus Schulze mai încolo, cuvîntul „metafizică“, de care habar n-aveam, aflat pe la 9 ani, multe țipete, frică bolnavă de boală, interdicție de la orice papa bun – dulce, fructe, lapte, dracu-lacu (mai știi cum te păcăleam și beam Pepsi la Neptun fără să știi, și ce scandal făceai cînd aflai?).
» Citește totUn om al poporului
Alexandru MATEIPledoarie pentru un erou discret
Alexandru MATEIEroul e o construcţie. O interpretare. E şi o tradiţie. E obiect al dorinţei. O iluzie retrospectivă. Nu ştiu dacă literatura română mai are sau nu eroi după 1989. Pentru că intrăm într-o discuţie fără ieşire: ce-i eroul romantic, eroul clasic, eroul modern. Sau postmodern, chiar.
» Citește totSuccesul ca dedublare - cazul Dumitru POPESCU
Alexandru MATEINu aruncaţi cu piatra. În revista care se numeşte Dilema (fie ea veche), carevasăzică avem îndoieli. Una dintre ele apare cînd citesc sintagma „rezistenţa prin cultură“, titlul unei emisiuni de la TVR. Adică, „împotriva sistemului, a lui Nicolae Ceauşescu“, spune promo-ul, se montau piese de teatru, opere muzicale, se publicau cărţi.
» Citește totTVR - de la primul pînă la ultimul succ(congr)es
Alexandru MATEIAcum sînt în faza a treia. În prima, voiam să ştiu cum era să te uiţi la televizor în România înainte de 1984. Şi, în a doua fază, am aflat. Apucasem ca prin vis un Revelion al tineretului pe 2 (cu Semnal M, „La fereastra ta“), Olimpiada de la Los Angeles din ’84, nişte Dallas, Omul din Atlantis şi nişte Şlagăre în devenire.
» Citește totCritica literară la ora culturii de masă - diviziunea mitotică a criticii contemporane -
Alexandru MATEIE mai grav pentru un critic să se exprime greşit despre literatură într-un eseu, sau să greşească un „diagnostic de autor“?
» Citește totReady made. De-a viul
Alexandru MATEIMă bucur să trăiesc într-un regim în care autenticul şi falsul nu se mai deosebesc. E preţul libertăţii. Joaca de-a viul. Dar societatea românească nu s-a vindecat încă. Unii mai cred că falsul poate fi deosebit de adevăr pentru toţi. Pentru ei încă nu există artă pop. Abia atunci cînd toţi o vom recunoaşte vom fi sănătoşi.
» Citește totWeek-end Păunescu
Alexandru MATEIAdrian Păunescu a fost un om mare. Mare la stat, la sfat. Cu prea multe silabe. A funcţionat ca o centrală termică. Zice el. Ca un convector, de fapt. Massa băga combustibil, el îl convertea. Funcţiona doar cu paie, cel mult lemn de brad. Paiele, lemnul de brad se găsesc peste tot. Ieşea un foc scurt şi intens, cu fum.
» Citește totVinovăţia noţiunilor
Alexandru MATEIÎn limba română este foarte-foarte greu să faci teorie şi e, în schimb, mult mai simplu să faci „critică“, pamflet, banc şi, desigur, poezie. Această tendinţă spre întruchiparea cuvintelor afectează mereu rarele polemici teoretice din presa noastră culturală. În cea despre care voi vorbi îndată, dezacordurile părţilor au ca izvor un diferend: o neînţelegere asupra aceloraşi noţiuni.
» Citește totSociologia cruzimii
Alexandru MATEIPierre Klossowski, Tablouri vii.
Eseuri critice 1936-1983,
Editura Tact, 2009 22 lei traducere din limba franceză de Radu Diaconescu
În primul număr al unei reviste efemere, în 1936, anul în care Cioran publica Schimbarea la faţă a României, Georges Bataille scrie: „Este timpul să abandonăm lumea civilizaţilor (des civilisés). E prea tîrziu pentru a mai încerca să fii rezonabil şi instruit – asta a dus la o viaţă lipsită de atracţie. În mod secret sau nu, e necesar să devenim cu totul alţii sau să mai încetăm să mai fim“. Este vorba despre revista Acéphale, cea în care publică – alături de Bataille şi de alte cîteva nume – Pierre Klossowski, eseist, romancier, traducător (Wittgenstein, Benjamin), cineast şi, din 1972 pînă la moarte (în 2001), desenator.
» Citește tot