Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 814 din 26 septembrie – 2 octombrie 2019
Cu ochii n 3,14 jpeg

NU, DOMNULE,
NICI ROCHIILE NEGRE
CU SPUMĂ DE MEMORIE,
NICI TRISTEȚEA VINDECĂTOARE,
NICI GÎNDUL SĂ LAȘI
PERSONALITĂȚILE NERECICLATE
NU MAI SÎNT CE-AU FOST 

● Pe o terasă din apropierea Gării de Nord, doi ­domni în etate încearcă să articuleze supărări: „Nu, domnule, ascultă la mine. E supărată pe dumneaei, de asta a plecat, nu e supărată pe mine. Și cînd va pricepe și ea asta, se va întoarce“. Celălalt aprobă și trîntește pe masă paharul gol: „Pe ea e supărată. Precis se-ntoarce. Mai luăm un rînd? Că ea precis se-ntoarce“. (A. Z.)

● Săptămîna trecută, după ce o maimuță s-a plimbat prin sectorul 5, fiind prinsă ulterior de către jandarmi în podul unei locuințe, a fost făcută o percheziție acasă la Nuțu Cămătaru. Aici au fost găsiți doi macaci, doi lemuri și o cămilă. Nici mafioții nu mai sînt ce-au fost, în 2013 au fost găsiți pe proprietatea familiei Cămătaru patru lei și doi urși. (A. M. S.)

● Din „agenda“ publicului de festival: am intrat într-un Boutique (din zonă), chiar așa numit încă de pe firmă, chitită să-mi cumpăr ceva din oferta rafinată: „Nu mai avem…“ Acest „mai“ mi-a atras atenția, așa că am insistat, nu eram, totuși, într-un loc cu de-ale gurii. „Știți, cu festivalul ăsta, s-au vîndut foarte bine rochiile negre, am avut cerere mai mare ca de obicei…“ Uau! Așadar și cultura aduce beneficii bănești, imediate, nu doar consumă. Căci beneficiile de minte și suflet nu par să conteze. Și pentru că sîntem la detalii de eleganță, un pont: știți care a fost cea mai frumoasă rochie în (nu din) festival? Alexandra Silocea. De gustibus… (R. M.)

● Anunțuri pe Internet la capitolul încălțăminte de damă: „Papuci damă Marco Tozzi model decorativ slip-on din piele. Branțul cu spumă de memorie Feel Me asigură un confort mare purtătorului pe ziua întreagă“ sau „papuci damă Tamaris model trendy slip-on. Talpă interioară confecționată cu tehnologia TouchIt, adică este moale și asigură un mers foarte confortabil“ sau „papuci dama Rieker model trendy slip-on și cu scai. Model cu tehnologie Antistress“. Cu alte cuvinte, pare că nu mai există papuci de damă netehnologizați. Aviz bărbaților aflați sub papuc. (A. M.)

● Primarul unui mic oraș din vestul Franței a decretat în mod oficial obligația pentru cetățenii săi „de a fi bucuroși“ pentru o săptămînă în octombrie, interzicînd muzica tristă și cărțile care se termină rău. Totul cu ocazia unui festival local, care are loc în comuna Essarts-en-Bocage. Căci cine ar putea eradica, cu adevărat, tristețea? (A. M. S.)

● Revin după o săptămînă de pauză de la Facebook, deschid aplicația și citesc postarea unui necunoscut: ambii părinți implicați într-un grav accident, e nevoie să se doneze sînge, ce și unde trebuie etc. Problemă concretă, solicitare concretă de ajutor. Primul comentariu vine de la o doamnă: „Trimit acum spre tine niște putere vindecătoare“. Atîta cinism și ironie macabră parcă n-am întîlnit nici la rușii citiți în adolescență, nici în parodiile după proaste filme de groază. (A. Z.)

● Peste 22 de ani va fi inaugurat un hotel spațial pe Stația Aurora. O noapte de cazare va costa 9 milioane și jumătate de dolari, de persoană. Mă întreb, totuși, ce faci dacă, odată ajuns acolo, nu-ți convine ceva, camera sau serviciul sau panorama. Bănuiesc că va fi destul de greu să faci scandal, apoi să te sui ofuscat înapoi în rachetă și să te întorci acasă cu gîndul să lași un comentariu acid pe TripAdvisor. (S. G.)

● În Germania, o cercetare recentă arată că marea majoritate a părinţilor sînt nemulţumiţi de programele şcolare. Curricula e prea stufoasă, orarul e prea încărcat, şcoala pune accent pe note în loc să urmărească personalităţile diferite ale elevilor etc. – iată cîteva dintre reproşuri. Un specialist în educaţie, intervievat de Die Welt, recunoaşte că „90% din materia predată poate fi lăsată deoparte“. E puţin probabil că se va merge atît de departe. În Germania, reformele în educaţie se petrec lent, temeinic şi durabil. Motiv pentru care sistemele de educaţie germane rămîn atît de performante, indiferent de percepţii. (M. M.)

● În lume se produc un milion de sticle de plastic per minut. 91% rămîn nereciclate. O sticlă de plastic se biodegradează în 400 de ani. (M. C.

serban georgescu lift jpg jpeg

SCRIE CEVA ACOLO
ȘI DESPRE CATEGORIILE
DE VÎRSTĂ MIJLOCIE
CU STRĂMOȘ CAM VAG?

● Un domn cu părul alb și cu un plic mare de la Sanador în brațe o întreabă pe fata tînără și drăguță de lîngă el, care se tot uită în telefon: „Scrie ceva acolo și despre burta mea care mă doare?“. (I. P.)

● Și tot din „agenda“ publicului de festival: Tudor Chirilă are perfectă dreptate, prin scumpirea aberantă a biletelor la festival, a fost schimbat ADN-ul publicului de festival. Spun „aberante“ pentru că nu s-a bătut un cui în scaunele schiloade din Sala Palatului, cît despre mocheta ponosită de la Ateneu, nu cred că voi avea șansa s-o văd schimbîndu-se la față. Și încă ceva: la alt tip de module (cele de la prînz), s-a adus cu japca un public de pripas, prin răspîndirea de invitații, neinstruit minimal cu privire la ce tip de eveniment cultural va avea privilegiul să asiste. Drept care s-a manifestat „atipic“… ca să nu detaliez. Apropo: știți cît a costat coșul de festival, incluzînd aici doar două module: Mari orchestre și Concertele de la miezul nopții? 4.500 de lei. N-am adăugat taxiurile. Nu mă încumet să număr cîte ouă s-ar fi putut cumpăra cu acești bani, dar pot să depun mărturie că m-am săturat de răbdări prăjite… (R. M.)

● La Universitate, un domn plinuț, de vîrstă mijlocie, cu tricou negru însemnat POMPIERI, se învîrtea confuz pe sub schele. În mîna stîngă purta un telefon roșu cu disc, puțin prăfuit. În dreapta ținea un smartphone, la care și vorbea. (C. Ș.)

● O specie de pasăre nezburătoare crezută dispărută definitiv acum o sută de mii de ani a reapărut pe atolul Aldabra din Oceanul Indian. Acest fenomen extrem de rar se numeşte evoluţie iterativă, adică evoluţia repetată a unei specii din acelaşi strămoş în perioade diferite din istorie. Numele speciei păsării înviate din morţi: Megacrex Inepta. (M. C.)

● Scris cu litere mari pe spatele unei mașini, anunțul „Căutăm MERCANTIZORI“ mă pune pe gînduri fiind­că e cam vag. Ce fel de mercantizori: semicupați, îngustativi, combinaștri? Mercantizori cu bramburine defluxate, cu netoglu bazinat, cu supramîlc în portofoliu? Mercantizori pentru condubitare, pentru decliterație sau pentru anagnust? Se ia în calcul experiența de brob și de pîndaș? Iar dacă da, unde ar trebui mercantizorul să dezburce? Fiți mai expliciți. (D. S.)

Foto: E. Farkas, Ș. Georgescu

Cea mai bună parte din noi jpeg
Încurcături
M-am alipit și eu grupului în care povestea, mai un zîmbet, mai o aluzie, devenise un „poate”.
Zizi și neantul jpeg
Moși, daruri, tradiții
Moș Nicolae e primul din seria Moșilor de iarnă de la noi.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
The most beautiful time of the year... pe bune?!
„Băi, trebuie să mergem să luăm ceva provizii, că vin termitele astea și nu mai găsim nimic! Măcar pîine să avem”.
E cool să postești jpeg
8 secunde
Cît de mult ne afectează toate aceste zgîndăreli emoționale și acele false informații care, sub masca unei cunoașteri, ascund doar un munte de rumeguș?
p 20 Muzeul Taranului Roman WC jpg
Caietul de desene al Ioanei Bătrânu
Studiile adunate în album fac prezente, de altfel, teme dominante ale Muzeului configurat de Horia Bernea şi de echipa lui.
Theodor Pallady jpeg
Miracolul mirării
Pe firmamentul filozofiei europene din veacul 20 au strălucit cel puțin trei gînditoare evreice, ardente și tributare unui inerent „feminism” axiologic
974 21 2 jpg
Școala de arhitectură, ca o citadelă...
Se spune despre arhitectură că reușește să surprindă cu cea mai mare acuratețe spiritul unei epoci
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cu alte cuvinte, dacă Grinch există, există cu siguranță și Moș Crăciun.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.