Nervi academici, calm dilematic - din nou despre editarea electronic─â a lui Eminescu -

Publicat în Dilema Veche nr. 278 din 13 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dl academician Eugen Simion g─âse┼čte cu cale s─â r─âspund─â articolului meu, "Manuscrisele eminesciene, ├«ntre fantasm─â cultural─â ┼či obiect de studiu" (ap─ârut ├«n Dilema veche, nr. 272, din 30 aprilie 2009), ├«n Cultura, sub titlul "Nervi de prim─âvar─â" (http://www.revistacultura.ro/_EUGEN_SIMION/ Nervi_de_prima...). Nu trimite la textul Dilemei vechi, contrar practicilor curente ale polemicii, ├«ntruc├«t o acuz─â c─â e angajat─â dintotdeauna ├«n campanii de contestare a valorilor actuale ale culturii rom├óne, inclusiv a domniei sale: "Nu ├«mi aduc aminte ca, ├«n ultimii 20 de ani (sau, m─â rog, de c├«nd apare revista), s─â fie pomenit numele meu altminteri dec├«t ├«nso┼úit de adjective ce pot ru┼čina chiar ┼či pe ├«ngeri". Fraza aceasta ar trebui s─â dea m─âsura "├«n─âl┼úimii etice" ┼či a preten┼úiei de adev─âr a "Nervilor de prim─âvar─â"; ├«n fapt, indiferent despre ce ar scrie, Dilemei vechi nu ├«i stau ├«n fire cuvintele "ce pot ru┼čina chiar ┼či pe ├«ngeri" pentru c─â vulgaritatea nu e dilematic─â. Dar " ├«nainte de a r─âspunde obiec┼úiilor ce i le adresam " E.S. construie┼čte un ├«ntreg scenariu al dilematicilor ("procurorii de serviciu din presa rom├óneasc─â") care, ├«n opinia domniei sale, ar desf─â┼čura "atacuri s├«ngeroase la persoan─â" ├«mpotriva marilor ctitori de cultur─â. ├Äntruc├«t articolul meu nu era nici s├«ngeros (?), nici nu folosea cuvinte necuviincioase pentru urechile (de ├«nger??) ale filologilor speciali┼čti ├«n edi┼úii genetice, pot spune, cu o fraz─â pl─âcut─â ┼či lui E.S., c─â tot acest incipit r─âzboinic-lamentos al textului s─âu "nu e ├«n chestie". ├Äl rog, totu┼či, s─â produc─â dovezile concrete ┼či exacte ale incriminatelor cuvinte de ru┼čine, publicate despre domnia sa, ├«n Dilema veche, pentru a nu da impresia c─â ├«┼či croie┼čte o aur─â de erou pe neadev─âruri. La fel, cred c─â "nu s├«nt ├«n chestie" detaliile ┼či aluziile alunecoase, bagatelizante, "din auzite", la competen┼úele ┼čtiin┼úifice ┼či pozi┼úiile academice ale celor viza┼úi de r─âspunsul s─âu: "Mircea Vasilescu, actualul ┼čef al Catedrei de literatur─â rom├ón─â, p─âstorit─â alt─âdat─â de G. C─âlinescu" (ce dec─âdere, se ├«n┼úelege...), respectiv subsemnata, "profesoar─â universitar─â ┼či, dup─â c├«te aud, conduc─âtor de doctorat ┼či prodecan sau decan al Facult─â┼úii de Litere, acolo unde au fost mari profesori... Mircea Zaciu ┼či Marian Papahagi". Dl academician, de data asta, nu a auzit chiar bine, dar ce conteaz─â, important e s─â "suger─âm" c─â universitatea se duce, nu-i a┼ča, de r├«p─â, cu asemenea oameni... Abilitatea lui E.S. de a construi discursuri insinuante reu┼če┼čte ├«ntotdeauna s─â m─â surprind─â. Dincolo de uimire, ┼či ├«n primul r├«nd din respect pentru cititorii Dilemei vechi, voi ├«ncerca s─â r─âspund punctual "Nervilor de prim─âvar─â". Nu e u┼čor, pentru c─â " de┼či ├«┼či numeroteaz─â paragrafele ca ┼či cum ar vrea s─â-mi dea o replic─â exact─â ┼či tehnic─â " E.S. nu r─âspunde, efectiv, obiec┼úiilor, ci doar le ia ├«n r├«s ca neprofesioniste ┼či calomnioase. Discu┼úia alunec─â abil de la calitatea unui efort editorial (discutabil), f─âcut pe (mul┼úi) bani publici " ceea ce este, deocamdat─â, edi┼úia anastatic─â a caietelor eminesciene " la alte aspecte, colaterale, nici ele redate exact. 1. ├Äntr-adev─âr, depl├«ngeam starea edi┼úiilor critice complete ale operelor scriitorilor rom├óni, mari ┼či mici; ├«mi men┼úin opinia c─â s├«nt pu┼úine, incomplete, neterminate, c─â peisajul filologic rom├ónesc este, din unghiul acesta, ├«n continuare descurajant. Optimist ┼či revoltat, dl academician enumer─â edi┼úiile Eminescu, Creang─â, Caragiale (neterminat─â, totu┼či), Slavici (nepublicat─â, ├«nc─â), Barbu, Bacovia, Cantemir, conchiz├«nd c─â "Doamna prodecan n-a num─ârat bine steagurile". S├«nt invoca┼úi ┼čase autori clasici. ┼×i gata. S─â zicem c─â ar fi ┼čaisprezece, ┼či tot s├«nt pu┼úini, prea pu┼úini pentru un secol de edi┼úii filologice moderne. ├Än schimb, e involuntar sugestiv─â figura "num─âr─ârii steagurilor", pentru lista pe baza c─âreia E.S. ├«nsu┼či se declar─â mul┼úumit de starea de fapt a edi┼úiilor noastre critice: ┼čase autori, dintre care doi cu edi┼úii incomplete, deci " destui, mul┼úi, ├«n sf├«r┼čit, s─â tr─âiasc─â! 2. Nu revin asupra lipsei de profesionalism a multora dintre edi┼úiile ne varietur ale autorilor literaturii rom├óne recente ┼či contemporane. F─âr─â s─â generalizez (unele edi┼úii s├«nt apreciabile, altele " multe " nu, spuneam), dau doar referin┼úa exact─â a exemplului pe care ├«l invocam: ┼×t. Aug. Doina┼č, Opere, vol 1-3, Bucure┼čti, Editura Na┼úional, 2000, Colec┼úia "Opere fundamentale ale literaturii rom├óne", coord. Dan Chiriac, Violeta Borzea, tehnoredactor R─âzvan Soare. Design-ul volumelor aminte┼čte de Pl├ęiade, nu ├«nt├«mpl─âtor. ├Än schimb, edi┼úia nu are nici un aparat critic, doar indic─â (la cuprins) anii de apari┼úie (nu ┼či locul) volumelor antologate: din punct de vedere filologic, este inutilizabil─â. ├Äi invit pe cititori s─â se conving─â singuri. 3. Nu am afirmat c─â edi┼úia Perpessicius este "perfect─â, irepro┼čabil─â, de neclintit", cum ├«mi r─âst─âlm─âce┼čte E.S. opinia, nici c─â "tot ceea ce este ├«n aceast─â edi┼úie e sf├«nt ┼či b─âtut ├«n cuie", ci " repet " c─â "Oric├«te observa┼úii ┼či critici ar avea speciali┼čtii la adresa

Comuni┼čtii au sim┼úul valorii jpeg
Comuni┼čtii au sim┼úul valorii
├Än mod surprinz─âtor, comuni┼čtii au sim┼úul valorii. Un sim┼ú al valorii ├«ns─â monstruos, cu care ├«i identific─â pe oamenii superiori ca s─â ├«i distrug─â. Ei nu se folosesc ├«n evaluarea semenilor de sensibilitate, cultur─â, spirit critic, bun-gust, pentru c─â nici nu au asemenea mijloace.
Alian┼úa s a dezbinat  Punct ┼či de la cap─ât jpeg
Alian┼úa s-a dezbinat. Punct ┼či de la cap─ât
├Änc─â de la na┼čterea sa, NATO a fost conceput─â nu doar ca o alian┼ú─â conven┼úional─â ├«mpotriva amenin┼ú─ârii militare sovietice, dar ┼či ca o institu┼úie menit─â s─â protejeze valorile liberal-democratice occidentale ┼či a normelor din spa┼úiul euroatlantic. M─ârturiile istorice indic─â faptul c─â fondatorii NATO ÔÇô elitele din r├«ndul factorilor de decizie din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Fran┼úa ┼či statele Benelux-ului ÔÇô ├«mp─ârt─â┼čeau viziunea potrivit c─âreia ┼ú─ârile lor aveau nevoie de un sistem interna
Guvernele trebuie să redea încrederea, nu să sperie oamenii jpeg
Mitul statului social sau cum s─â tai unde doare mai tare
De la o vreme ├«ncoace, de c├«nd au fost anun┼úate m─âsurile de austeritate, ├«n discursul public s-a ├«ncet─â┼úenit ideea c─â s├«ntem un popor de asista┼úi social, de lene┼či care tr─âiesc pe banii altora ├«n loc s─â munceasc─â. Tr├«ntori ┼či milogi care cumuleaz─â nemeritat diverse ajutoare sociale, pensionari pretins orbi care conduc ma┼čini pe ┼čoselele patriei ┼či sug din banii celor ce trudesc din greu ÔÇô cam asta e imaginea c─âreia actualul Guvern ┼či-a propus s─â-i pun─â cap─ât.
Pericolul insularizării Europei  în islamofobie jpeg
Pericolul insularizării Europei în islamofobie
Din Norvegia ├«n Italia, Europa este tot mai preocupat─â de tema ÔÇ×musulmanilor din interiorÔÇť. S├«nt ace┼čtia o amenin┼úare pentru societatea sau cultura politic─â european─â? C├«t de justificat─â este teama de Eurabia? Dilema veche public─â a doua parte a interviului realizat de FP Rom├ónia cu Drago┼č Stoica, expert rom├ón ├«n studii islamice, pentru edi┼úia curent─â a revistei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Contrainsurgenţa, după americani
Truismul zilei ├«n mediile de securitate este c─â pentru a c├«┼čtiga un r─âzboi trebuie s─â ├«n┼úelegi natura sa particular─â. Insurgen┼úa ┼či r─âzboiul de gheril─â se deosebesc fundamental de conflictul conven┼úional, distinc┼úia fiind esen┼úial─â. America a e┼čuat ├«n Vietnam ┼či, ini┼úial, ├«n Irak, pentru c─â a luptat ├«mpotriva unei insurgen┼úe aplic├«nd regulile r─âzboiului conven┼úional. Ce presupune insurgen┼úa? Care s├«nt lec┼úiile opera┼úionale ├«nv─â┼úate ├«n Irak? S├«nt transferabile ┼či campaniei din Afganistan? ├Än aces
ÔÇ×Ai patronul pe care ┼úi l educiÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin TOLONTAN, redactor ┼čef Gazeta Sporturilor jpeg
ÔÇ×Ai patronul pe care ┼úi-l educiÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin TOLONTAN, redactor-┼čef Gazeta Sporturilor
C─ât─âlin Tolontan are un blog de succes la www.tolo.ro. De┼či ziar de sport, Gazeta a avut cel mai mare succes de pres─â ├«n 2009 f─âc├«nd o serie de anchete solide despre fostul ministru Monica Ridzi, care a dus la demisia acesteia. De┼či ziarist sportiv, Tolontan a publicat ├«n plin─â campanie electoral─â dou─â interviuri cu Traian B─âsescu ┼či Mircea Geoan─â. Mi se pare oarecum simbolic faptul c─â avem aceast─â conversa┼úie chiar ├«n timp ce Traian B─âsescu depune jur─âm├«ntul ├«n fa┼úa Parlamentului. A┼úi avut un
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manuscrisele eminesciene - între fantasmă culturală și obiect de studiu
R─âmase ├«ntr-o lad─â la Titu Maiorescu, d─âruite Academiei, descifrate cu elan ┼či comentate artistic (exegeza lui G. C─âlinescu) sau " dimpotriv─â " restituite cu minu┼úie ┼či studiate aidoma (exegeza lui Perpessicius), manuscrisele eminesciene au avut parte de destinul ambiguu, la noi, al monumentelor na┼úionale.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.