Mitul statului social sau cum s─â tai unde doare mai tare

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Guvernele trebuie să redea încrederea, nu să sperie oamenii jpeg

De la o vreme ├«ncoace, de c├«nd au fost anun┼úate m─âsurile de austeritate, ├«n discursul public s-a ├«ncet─â┼úenit ideea c─â s├«ntem un popor de asista┼úi social, de lene┼či care tr─âiesc pe banii altora ├«n loc s─â munceasc─â. Tr├«ntori ┼či milogi care cumuleaz─â nemeritat diverse ajutoare sociale, pensionari pretins orbi care conduc ma┼čini pe ┼čoselele patriei ┼či sug din banii celor ce trudesc din greu ÔÇô cam asta e imaginea c─âreia actualul Guvern ┼či-a propus s─â-i pun─â cap─ât. Nu vreau s─â pun aici ├«n chestiune faptul c─â exist─â abuzuri ├«n alocarea ajutoarelor sociale. Dar nu pot s─â nu m─â ├«ntreb dac─â povara cheltuielilor sociale este chiar at├«t de mare pe c├«t se pretinde a fi, astfel ├«nc├«t orice neajustare a acestor cheltuieli ne este fatal─â, duc├«nd la colaps.

O simpl─â privire aruncat─â peste statisticile europene ne arat─â c─â lucrurile nu stau deloc a┼ča cum pretinde Guvernul. Conform ultimelor date disponibile la Eurostat, din 2007, Rom├ónia se afla pe ultimele locuri ├«n ceea ce prive┼čte cheltuielile cu protec┼úia social─â ÔÇô 12,9% din PIB, situ├«ndu-se pe ultimele locuri, al─âturi de Letonia ┼či Estonia, ┼či ├«n mod clar sub media european─â de 26,2%. Dac─â este s─â compar─âm suma cheltuit─â pe cap de locuitor pentru protec┼úie social─â, atunci s├«ntem fatalmente pe ultima pozi┼úie ÔÇô statul rom├ón cheltuia ├«n 2007 doar 298 euro pe cap de locuitor, substan┼úial mai pu┼úin chiar dec├«t Bulgaria (414 euro). Rezultatul acestei abord─âri este vizibil: conform datelor din European Quality of Life Survey, Rom├ónia are cea mai mare pondere ├«n totalul popula┼úiei, a indivizilor c─ârora veniturile c├«┼čtigate nu le ajung pentru a-┼či procura m├«ncarea ÔÇô 37,1%, incomparabil mai mult dec├«t statele UE, unde media se situeaz─â pe la 6%, ┼či cu mult peste nivelul altor state din fostul lag─âr socialist ÔÇô ├«n Bulgaria propor┼úia e de 10,9%, iar ├«n Polonia de 13,9%. Letonia, care este, ca ┼či noi, o campioan─â la cheltuielile reduse cu protec┼úia social─â, se situeaz─â, ├«n mod deloc uimitor, ├«n imediata noastr─â apropiere, cu o propor┼úie de 22,1%, ceea ce ne arat─â c─â exist─â o corela┼úie clar─â ├«ntre c├«t cheltuie┼čti pentru cei defavoriza┼úi ┼či reducerea s─âr─âciei. Iat─â cum, dintr-o dat─â, invoc├«nd ace┼čti simpli indicatori, ├«ntreaga imagine a generozit─â┼úii excesive a statului social rom├ón ├«ncepe s─â se clatine puternic. Poate c─â nu ┼čtie s─â ├«┼či direc┼úioneze generozitatea c─âtre cine trebuie, transform├«nd adeseori ajutorul social ├«n poman─â electoral─â nemeritat─â, cum ├«mi m─ârturisea acum c├«teva zile un inspector social din Timi┼č, dar, una peste alta, cheltuielile cu protec┼úia social─â nu s├«nt exagerate.

├Äntr-o discu┼úie pe marginea acestor indicatori, un amic mi-a atras aten┼úia c─â procentul din PIB este irelevant, din moment ce, sus┼úinea el, avem cel mai mare num─âr de beneficiari de ajutoare sociale (din informa┼úiile oficiale, ├«n jur de 5 milioane). Posibil, dar, ├«n acest caz, retorica guvernamental─â este cu at├«t mai inconsecvent─â: pre┼čedintele B─âsescu ne explica cu ceva vreme ├«n urm─â despre felul ├«n care cumularea ajutoarelor sociale poate ajunge la sume care dep─â┼česc salariul unui ministru ┼či ├«ncurajeaz─â nemunca. Este ┼čtiut c─â ajutoarele sociale trebuie s─â fie g├«ndite ├«ntr-un asemenea fel, ├«nc├«t c├«┼čtigurile pe care cineva le-ar putea ob┼úine muncind s─â difere semnificativ fa┼ú─â de beneficiile sociale ├«ncasate. Spre exemplu, ├«n Europa propor┼úia ideal─â a ajutorului de ┼čomaj este considerat─â a fi de 60% din salariul mediu pe economie. ├Än Rom├ónia, ┼úara celor care tr├«nd─âvesc pe banii statului, acest procent este de 30%! Precaritatea politicilor sociale din Rom├ónia se vede foarte clar ├«n cre┼čterea constant─â a procentului popula┼úiei supuse riscului s─âr─âciei ÔÇô cifrele ne arat─â c─â, ├«n timp ce economia ÔÇ×duduiaÔÇť ┼či to┼úi ne bucuram de roadele cre┼čterii economice, acest procent cre┼čtea de la an la an, s─ârind de la 17% ├«n 2003, la 23% ├«n 2008, media european─â fiind de 17%. Cu alte cuvinte, oric├«t ne-am ├«nchipui c─â po┼úi tr─âi ca un ministru cu banii din ajutoarele sociale, aceast─â presupunere este una fundamental gre┼čit─â. Or fi exist├«nd excep┼úii, dar, statistic vorbind, ele nu au cum s─â fie relevante ÔÇô cu un procent at├«t de mic din PIB ├«mp─âr┼úit la un num─âr considerabil de beneficiari, cei care pot huzuri pe banii statului nu au cum s─â fie prea numero┼či.

┼×i atunci care este ra┼úiunea reducerii ajutoarelor sociale? Dup─â cum se vede, risipa nu ne vine de aici. Iar faptul c─â ele s├«nt distribuite clientelar, pentru c─â avem o administra┼úie corupt─â ┼či incapabil─â, nu ├«nseamn─â dec├«t c─â avem nevoie de mai mult─â integritate, de mai multe controale, de audituri ┼či inspectori sociali integri ┼či nicidecum c─â trebuie s─â ├«i penaliz─âm pe cei a c─âror supravie┼úuire depinde de aceste ajutoare. Ce se impune oare atunci c├«nd cheltuie┼čti prost ÔÇô s─â tai cheltuielile sau s─â le eficientizezi? Dac─â g├«ndim astfel, ar trebui s─â limit─âm libertatea indivizilor pentru c─â unii o folosesc gre┼čit!

Urm├«nd logica actualului Guvern ÔÇô aceea de a t─âia acolo unde se cheltuie alandala ÔÇô m─â ├«ntreb de ce nu s-a umblat deloc la investi┼úiile publice, pentru c─â aici ineficien┼úa este la ea acas─â. ┼×tiu, pe vremuri de criz─â nu este indicat s─â diminuezi investi┼úiile, acest lucru ad├«nce┼čte ┼či mai mult recesiunea ÔÇô ├«n ultimul an, toate statele din UE au crescut procentul din PIB alocat acestora. La fel am f─âcut ┼či noi, drept pentru care Rom├ónia se afl─â, al─âturi de Cehia ┼či ├«n str├«ns─â competi┼úie cu Bulgaria ┼či Polonia, pe locul unu ├«n ceea ce prive┼čte banii aloca┼úi investi┼úiilor publice ÔÇô 5,4% din PIB! Da, v─â vine s─â crede┼úi sau ba, s├«ntem frunta┼čii Europei ├«n aceast─â privin┼ú─â, chiar dac─â avem cei mai pu┼úini kilometri de autostrad─â, cele mai proaste drumuri ┼či cele mai proaste spitale. ├Än schimb, datorit─â acestor exorbitante investi┼úii, avem borduri schimbate anual, s─âli de sport ┼či repara┼úii ├«n ┼čcolile din satele f─âr─â copii, tomografe ├«n spitale unde nu pot fi montate pentru c─â nu au curent electric ┼či se stric─â din cauza umezelii.

Dar ve┼čtile ÔÇ×buneÔÇť nu se termin─â aici ┼či investi┼úiile publice nu s├«nt singurul capitol la care s├«ntem campioni. Pe l├«ng─â aceasta, mai s├«ntem ┼či printre primele state din UE ├«n ceea ce prive┼čte valoarea licita┼úiilor publice organizate ÔÇô aceasta se ridic─â la 7,36% din PIB, mai mult de dublu dec├«t media UE, de 3,17%!

┼×i atunci, de ce Guvernul a preferat s─â taie din asisten┼úa social─â, ├«n loc s─â reduc─â sumele alocate licita┼úiilor publice, astfel ├«nc├«t s─â fim c├«t mai aproape de media european─â? De ce a preferat s─â restructureze cheltuielile acolo unde eram ┼či a┼ča coda┼čii Europei ┼či nu unde eram frunta┼čii ei, t─âind din locul care ne durea cel mai tare? De ce singura solu┼úie alternativ─â de diminuare a deficitului este, iat─â, cre┼čterea fiscalit─â┼úii (p├«n─â una alta doar a TVA-ului) ┼či nici o clip─â nu s-a discutat despre reducerea fondurilor alocate licita┼úiilor publice? Ur─âsc populismul, dar ├«mi fac mea culpa preventiv ┼či m─â ├«ntreb totu┼či dac─â adev─ârata dilem─â a guvernan┼úilor a fost, a┼ča cum au pretins, aceea dintre cre┼čterea taxelor ┼či restructuarea cheltuielilor publice, sau problema s-a pus ├«ntre sacrificarea ÔÇ×prostimiiÔÇť s─ârace, pe de o parte, ┼či salvarea clientelei politice, pe de alt─â parte.

Adev─ârat c─â opozi┼úia ┼či sindicatele au urlat sus ┼či tare ├«mpotriva t─âierii pensiilor, a ajutoarelor sociale ┼či a salariilor ┼či au cerut, sporadic, diminuarea cheltuielilor cu achizi┼úiile publice. Nesus┼úinute de calcule ┼či proiec┼úii economice, zgomotul opozi┼úiei a trecut drept simpl─â demagogie. Atunci c├«nd a cerut sc─âderea cheltuielilor bugetare prin planul de m─âsuri alternative, PSD s-a cramponat ├«n m─âsuri populiste de genul reducerea cu 50% a num─ârului de ministere, a secretarilor de stat ┼či stoparea achizi┼úiilor de lux. De ce nici opozi┼úia ┼či nici sindicatele nu au venit cu cifre ┼či calcule care s─â ne arate negru pe alb cum stau lucrurile? Probabil pentru c─â la noi politica nu se face dup─â cifre, ci dup─â ureche. Dac─â se f─âcea altfel, nu eram ast─âzi aici. 

Victoria Stoiciu este coordonator de proiecte la Fundaţia Friedrich Ebert. Cercetarea privind migraţia a fost realizată în cadrul unui program al Fundaţiei.

Comuni┼čtii au sim┼úul valorii jpeg
Comuni┼čtii au sim┼úul valorii
├Än mod surprinz─âtor, comuni┼čtii au sim┼úul valorii. Un sim┼ú al valorii ├«ns─â monstruos, cu care ├«i identific─â pe oamenii superiori ca s─â ├«i distrug─â. Ei nu se folosesc ├«n evaluarea semenilor de sensibilitate, cultur─â, spirit critic, bun-gust, pentru c─â nici nu au asemenea mijloace.
Alian┼úa s a dezbinat  Punct ┼či de la cap─ât jpeg
Alian┼úa s-a dezbinat. Punct ┼či de la cap─ât
├Änc─â de la na┼čterea sa, NATO a fost conceput─â nu doar ca o alian┼ú─â conven┼úional─â ├«mpotriva amenin┼ú─ârii militare sovietice, dar ┼či ca o institu┼úie menit─â s─â protejeze valorile liberal-democratice occidentale ┼či a normelor din spa┼úiul euroatlantic. M─ârturiile istorice indic─â faptul c─â fondatorii NATO ÔÇô elitele din r├«ndul factorilor de decizie din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Fran┼úa ┼či statele Benelux-ului ÔÇô ├«mp─ârt─â┼čeau viziunea potrivit c─âreia ┼ú─ârile lor aveau nevoie de un sistem interna
Pericolul insularizării Europei  în islamofobie jpeg
Pericolul insularizării Europei în islamofobie
Din Norvegia ├«n Italia, Europa este tot mai preocupat─â de tema ÔÇ×musulmanilor din interiorÔÇť. S├«nt ace┼čtia o amenin┼úare pentru societatea sau cultura politic─â european─â? C├«t de justificat─â este teama de Eurabia? Dilema veche public─â a doua parte a interviului realizat de FP Rom├ónia cu Drago┼č Stoica, expert rom├ón ├«n studii islamice, pentru edi┼úia curent─â a revistei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Contrainsurgenţa, după americani
Truismul zilei ├«n mediile de securitate este c─â pentru a c├«┼čtiga un r─âzboi trebuie s─â ├«n┼úelegi natura sa particular─â. Insurgen┼úa ┼či r─âzboiul de gheril─â se deosebesc fundamental de conflictul conven┼úional, distinc┼úia fiind esen┼úial─â. America a e┼čuat ├«n Vietnam ┼či, ini┼úial, ├«n Irak, pentru c─â a luptat ├«mpotriva unei insurgen┼úe aplic├«nd regulile r─âzboiului conven┼úional. Ce presupune insurgen┼úa? Care s├«nt lec┼úiile opera┼úionale ├«nv─â┼úate ├«n Irak? S├«nt transferabile ┼či campaniei din Afganistan? ├Än aces
ÔÇ×Ai patronul pe care ┼úi l educiÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin TOLONTAN, redactor ┼čef Gazeta Sporturilor jpeg
ÔÇ×Ai patronul pe care ┼úi-l educiÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin TOLONTAN, redactor-┼čef Gazeta Sporturilor
C─ât─âlin Tolontan are un blog de succes la www.tolo.ro. De┼či ziar de sport, Gazeta a avut cel mai mare succes de pres─â ├«n 2009 f─âc├«nd o serie de anchete solide despre fostul ministru Monica Ridzi, care a dus la demisia acesteia. De┼či ziarist sportiv, Tolontan a publicat ├«n plin─â campanie electoral─â dou─â interviuri cu Traian B─âsescu ┼či Mircea Geoan─â. Mi se pare oarecum simbolic faptul c─â avem aceast─â conversa┼úie chiar ├«n timp ce Traian B─âsescu depune jur─âm├«ntul ├«n fa┼úa Parlamentului. A┼úi avut un
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Nervi academici, calm dilematic - din nou despre editarea electronic─â a lui Eminescu -
Dl academician Eugen Simion g─âse┼čte cu cale s─â r─âspund─â articolului meu, "Manuscrisele eminesciene, ├«ntre fantasm─â cultural─â ┼či obiect de studiu" (ap─ârut ├«n Dilema veche, nr....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manuscrisele eminesciene - între fantasmă culturală și obiect de studiu
R─âmase ├«ntr-o lad─â la Titu Maiorescu, d─âruite Academiei, descifrate cu elan ┼či comentate artistic (exegeza lui G. C─âlinescu) sau " dimpotriv─â " restituite cu minu┼úie ┼či studiate aidoma (exegeza lui Perpessicius), manuscrisele eminesciene au avut parte de destinul ambiguu, la noi, al monumentelor na┼úionale.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.