Manuscrisele eminesciene - între fantasmă culturală și obiect de studiu

Publicat în Dilema Veche nr. 272 din 30 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

R─âmase ├«ntr-o lad─â la Titu Maiorescu, d─âruite Academiei, descifrate cu elan ┼či comentate artistic (exegeza lui G. C─âlinescu) sau " dimpotriv─â " restituite cu minu┼úie ┼či studiate aidoma (exegeza lui Perpessicius), manuscrisele eminesciene au avut parte de destinul ambiguu, la noi, al monumentelor na┼úionale. Edi┼úiile filologice, restitutive, critice etc. se construiesc ├«n genere cu mari dificult─â┼úi: editorii s├«nt speciali┼čti a c─âror formare dureaz─â ani de zile (┼či care, apoi, trebuie s─â se familiarizeze cu un obiect de studiu ce are reguli proprii, limite de lizibilitate sau de inteligibilitate), e nevoie de fonduri ┼či de sus┼úinere institu┼úional─â. Calmul duratei lungi, necesar─â construc┼úiilor durabile, nu a caracterizat ultimii 90 de ani ai vie┼úii culturale rom├óne┼čti, dimpotriv─â. Totu┼či, ├«n pofida vremilor grele ┼či a metehnelor rom├óne┼čti, pentru opera eminescian─â avem o edi┼úie critic─â, de acum " complet─â, respect├«nd criterii coerente de restituire, cea ├«nceput─â de Perpessicius ┼či construit─â apoi sub auspiciile Academiei Rom├óne. Al─âturi de alte, par┼úiale, tentative meritorii de restituire ┼čtiin┼úific─â a manuscriselor (├«ntreprinse de Vatamaniuc, Mur─âra┼ču etc.). Ceea ce e mai mult dec├«t au al┼úi autori canonici ai literaturii noastre, din p─âcate (edi┼úii critice neterminate, neprofesioniste, incoerente ├«n principiile de realizare ├«ncarc─â rafturile bibliotecilor, descuraj├«nd tentativele cercet─âtorului de a se apleca pe texte...). Adesea, "marile realiz─âri editoriale" s├«nt forme f─âr─â fond, care imit─â (spre pild─â) formatul "Pleiadelor" fran┼úuze┼čti (celebre pe plan mondial), f─âr─â a avea ├«ns─â cel mai mic aparat filologic, ca s─â nu mai vorbim despre aparatul critic profesionist ce li s-ar cere (recenta edi┼úie complet─â a poeziilor lui ┼×t. Aug. Doina┼č e un atare exemplu). ├Äntre at├«tea incompletitudini ┼či inconstan┼úe, putem afirma cu justificat─â m├«ndrie c─â opera manuscris─â a poetului na┼úional are parte de o edi┼úie critic─â, de o "lec┼úiune unic─â", pe care cercet─âtorii s─â se bazeze " adic─â, de o normalitate ┼čtiin┼úific─â a secolului al XX-lea, ├«n vreme ce pentru alte opere lucrul r─âm├«ne doar o aspira┼úie. Oric├«te observa┼úii ┼či critici ar avea speciali┼čtii la adresa "edi┼úiei Perpessicius" (┼či ele s├«nt remarcabil de pu┼úine, fa┼ú─â de dimensiunile materialului restituit, de durata procesului de editare " pe majoritatea le-a sintetizat ├«nsu┼či Petru Cre┼úia, unul dintre prestigio┼čii coordonatori ai proiectului editorial, ├«n vederea unei reedit─âri viitoare), ea este de acum "Referin┼úa", pentru textul eminescian, conform practicilor generale ale filologiei. Nici un exeget nu se ├«ntoarce, de fiecare dat─â, la manuscrisul autorului studiat, pentru a-l descifra din nou, dac─â are la ├«ndem├«n─â o edi┼úie critic─â de ├«ncredere. S-ar putea spune c─â lucrurile s├«nt, ├«n orizontul "filologiei eminescologice", limpezi. ├Äns─â, ├«n vreme ce restituirea filologic─â se construia ├«n pa┼či dificili, orizontul cultural ┼či mediatic rom├ónesc a creat, ├«n jurul manuscriselor lui Eminescu, aurele unor legende stratificate, av├«nd drept efect monumentalizarea acestora (observa┼úia lui N. Manolescu, de┼či a scandalizat pe mul┼úi corifei de la statuia poetului na┼úional, e " ┼čtiin┼úific vorbind " c├«t se poate de corect─â; ea nu atac─â valoarea manuscriselor, ci arat─â riscurile exacerb─ârii unei asemenea atitudini neprofesioniste). Obiect de cult, manuscrisele au fost aruncate ├«ntr-o hor─â de fantasme, legate de identitatea noastr─â na┼úional─â. "Momentul Noica" a avut, ├«n context, un rol decisiv " mai ales prin lecturile ulterioare, alterante ("fantasmatice"), care s-au dat pledoariei filozofului de a salva de la distrugere ┼či de a edita anastatic caietele eminesciene manuscrise. ├Än contextul politic al anilor ÔÇÖ80 rom├óne┼čti, ac┼úiunea lui Noica avea o dimensiune evident eroic─â. Dar cine s─â ├«┼či mai dea seama c─â ├«ntre a pleda pentru conservarea unor documente de mare valoare (caietele ├«n sine), prin reproducerea lor cu mijloace moderne, astfel ca studierea lor s─â nu distrug─â originalul, deziderate fire┼čti ├«ntr-un mediu academic, ┼či aureolarea manuscriselor cu puterea... de a trezi rom├ónitatea din l├«ncezeala-i istoric─â e o diferen┼ú─â nu doar de limbaj, ci ┼či de mize ┼či strategii ale politicii culturale? Intelectualul rom├ón, c├«nd e vorba de Eminescu, simte enorm, retorizeaz─â monstruos ┼či se ├«nconjoar─â mai lesne cu norii de t─âm├«ie ai adora┼úiei, dec├«t cu lini┼čtea de bibliotec─â a studiului aplicat. A┼ča cum noteaz─â Eugen Simion ├«nsu┼či, ├«n Cuv├«ntul ├«nainte al edi┼úiei anastatice a manuscriselor, argumentele lui Noica "├«n favoarea facsimil─ârii s├«nt multe, solide, ┼či ├«nso┼úite ├«ntotdeauna de un num─âr de fantasme culturale". Pe care al┼úii le-au preluat ┼či le-au politizat, ├«n buna tradi┼úie local-mioritic─â a transform─ârii poetului na┼úional ├«ntr-un cal troian pentru idei ┼či mize ale altora, nu ale lui, nici ale operei sale (v. interven┼úiile parlamentarului Adrian P─âunescu pe tema aceasta, sau presa peremist─â ┼či legionaroid─â recent─â). Fantasmele au fost ├«ncurajate nu doar de nespeciali┼čti (fapt oarecum de ├«n┼úeles, de┼či ei se bucur─â de vizibilitate ┼či de autoritate mare la public), ci ┼či de criticii literari, care au salutat, ├«n anii din urm─â, edi┼úia anastatic─â a Academiei Rom├óne (coordonator al proiectului Eugen Simion, redactor coordonator Dan Horia Mazilu, redactor Gabriela Dumitrescu, viziune grafic─â Mircia Dumitrescu, tehnoredactare, prelucrare imagini: Orban Anna Maria, Silvia Mihaela Rusu, Ovidiu Vitan, Delia Tanc─âu), ├«n termeni mesianici: "Cunoa┼čterea manuscriselor eminesciene are, ├«n istoria culturii noastre, puterea salvatoare a unui odgon sigur" (Ion Simu┼ú, ├«n Rom├ónia literar─â, nr. 21/2005), "Reconstitui, ├«nfiorat de emo┼úie, ceva din spectacolul g├«ndirii eminesciene" (Alex. ┼×tef─ânescu, ├«n Rom├ónia literar─â, nr. 3/2009). Discret─â, sun─â ├«n corul de encomiasme o not─â interesant─â, despre democratizarea accesului la manuscrise. Mass-media nota, entuziast─â, c─â ele se vor putea afla astfel ├«n casa oric─ârui rom├ón, "fiecare din noi va putea, ├«ntr-un fel, s─â aib─â ├«n cas─â legendara lad─â cu manuscrise" (Alex. ┼×tef─ânescu), ele s├«nt de acum "puse la ├«ndem├«na tuturor" (Ion Simu┼ú) etc. etc. Cu riscul de a fi acuzat─â de elitism, m─â ├«ntreb dac─â 1. accesibilitatea de mas─â a manuscriselor astfel reproduse e miza cea mai important─â a unei atari reedit─âri? ┼či 2. care e realitatea dind─âr─âtul discursului festiv, mitizant ┼či monumentalizant? ├Än a┼čteptarea unei dezbateri substan┼úiale " a speciali┼čtilor " despre ce trebuie f─âcut ├«n continuare pentru a studia manuscrisele eminesciene, conform practicilor criticii genetice contemporane, r─âspunsurile mele r─âm├«n sceptice. Incontestabil, reproducerea anastatic─â faciliteaz─â pentru totdeauna accesul la informa┼úia obiectiv existent─â ├«n tezaurul eminescian din Biblioteca Academiei Rom├óne, protej├«nd originalul. Aceast─â m─âsur─â este costisitoare, presupune un volum mare de munc─â, speciali┼čti ┼či devo┼úiune filologic─â, toate " admirabile ┼či admirabil puse ├«n act de proiectul Academiei Rom├óne. Edi┼úia reproduce cu fidelitate caietele manuscrise, m─ârindu-le paginile la format A4 ┼či unific├«nd culoarea de fond a h├«rtiei. Dar, vr├«nd s─â fie mai mult dec├«t at├«t, ┼či ne┼čtiind exact ce vrea s─â fie, proiectul coordonat de Eugen Simion se ├«ncurc─â ├«n propriile-i bune inten┼úii. Rezultatul este o stru┼úoc─âmil─â filologic─â: o edi┼úie celebrat─â de to┼úi bunii rom├óni ai institu┼úiilor statului nostru, finan┼úat─â din bani publici (costurile finale vor dep─â┼či, se pare, 2,41 mil. $) ┼či tip─ârit─â ├«n 750 de exemplare (cam pu┼úine pentru casele tuturor rom├ónilor!) per volum (vor fi 23 ├«n total, ├«nso┼úite fiecare de un CD cu fotografiile manuscriselor). Pre┼úul de pornire al unui volum a fost de 200 de lei noi. Deocamdat─â, la patru ani de la ├«nceperea seriei, libr─âriile nu le v├«nd, iar multe biblioteci nu au achizi┼úionat serii complete. Pentru un iubitor de Eminescu, volumele restituie, f─âr─â ├«ndoial─â, spectacolul "fream─âtului germinativ" al manuscrisului, amestecul n─âucitor de lucruri importante, sm├«ng─âleli ┼či nota┼úii cotidiene, energiile scripturale... Totul. Dar, acolo unde filologul poate vedea trasee inteligibile, proiecte artistice ┼či intelectuale, nespecialistul nu vede de fapt nimic, dec├«t grafia (c├«nd limpede, c├«nd ilizibil─â) lui Eminescu. Editorii o descifraser─â deja, tip─ârind edi┼úii critice; mai mult, ei au datat textele, au restituit o cronologie a ├«nsemn─ârilor haotice, au clasificat ┼či au reconstituit atelierele unor crea┼úii finalizate, au desp─âr┼úit avantextele unor capodopere de "moloz" etc. Munca de cartografiere a haosului unor manuscrise de autor, de restituire tip─ârit─â, datare ┼či atribuire, pe baza c─ârora se pot, apoi, scrie studii despre cum scria Eminescu, este apanajul filologiei ca domeniu ┼či al criticii genetice, ca tip de demers specializat. Incontestabil, din nou, ea trebuie aplicat─â manuscriselor eminesciene, ca ┼či altor autori din patrimoniul na┼úional, de c─âtre speciali┼čti. ┼×i, a┼č ad─âuga, "elitist─â", deoarece pentru un nespecialist " oric├«t de fierbinte ar fi admira┼úia sa fa┼ú─â de Eminescu " ea reprezint─â o "┼úar─â str─âin─â". Paradoxal, edi┼úia ├«n discu┼úie nu e doar un progres al tehnicii reproductive, ci ┼či un regres fa┼ú─â de edit─ârile filologice anterioare. Pentru c─â ea ne pune dinaintea stadiului ini┼úial al obiectului cercet─ârii. Deschidem cartea ┼či...ce vedem acolo? ┼×tim noi, oare, ce citim? Ce, c├«nd ┼či cum a l─âsat acolo "poeticul scris"? Recunoa┼čtem fragmente (mai mari sau mai mici, dup─â competen┼úe), dar nu altceva. Nimic, al─âturi de reproducerea exact─â a paginilor, nu ne trimite la "edi┼úia Perpessicius" (care descifreaz─â ┼či dateaz─â totul), pentru c─â " dup─â explica┼úia lui Eugen Simion " "ar fi trebuit s─â dubl─âm num─ârul foilor ┼či s─â complic─âm enorm procesul de reproducere" (p. IX a Cuv├«ntului ├«nainte la vol. I). Colofonul (sumar) al fiec─ârui volum e insuficient (el descrie con┼úinutul caietului reprodus) ┼či incorect chiar ┼či fa┼ú─â de inten┼úia reproductiv─â absolut─â, pentru c─â identific─â textele, totu┼či, potrivit lecturilor anterioare ale editorilor (Perpessicius, cel mai adesea), indic├«nd, de pild─â, "variante ale Odei" (de┼či dezbaterea despre care s├«nt primele variante ale Odei r─âm├«ne deschis─â, ├«nc─â) sau Scrisorile ┼či variantele lor dup─â numerotarea...? definitiv─â? dat─â de Maiorescu? Care din ele, c├«nd ├«nsu┼či poetul oscilase...? De ce colofonul vol. XVI indic─â Diamantul Nordului, dac─â manuscrisul 2278 scrie Diamant de Nord? Ce realitate se respect─â ├«n atari situa┼úii? De ce unele exerci┼úii prozodice s├«nt identificate de colofon ca "dic┼úionar de rime", iar altele nu? Ce st─â scris acolo unde ochiul nostru nu poate citi? C├«nd a fost scris un vers r─âzle┼ú sau o traducere incert─â? De unde ┼čtim ce citim? Justificarea potrivit c─âreia "cititorul are libertatea, cu o fotografie bun─â a textului, s─â mediteze singur la ceea ce descifreaz─â" (E. Simion) nu se potrive┼čte aici, pentru c─â libertatea ┼či medita┼úiile cititorului nu fac parte din mizele principale ale unei edi┼úii anastatice. Desigur c─â indicarea coresponden┼úelor cu restituirile edi┼úiei critice pentru fiecare pagin─â ar fi crescut ├«n dificultate realizarea proiectului, dar acestea erau indispensabile 1. inteligibilit─â┼úii ansamblului, 2. conserv─ârii variantei unice a referin┼úei critice, 3. credibilit─â┼úii ┼čtiin┼úifice, 4. u┼čurin┼úei consult─ârii corpusului. A┼ča, ne afl─âm dinaintea unui monument pios, ce ne invit─â s─â relu─âm munca descifr─ârii de la zero, desconsider├«nd ├«n chip inexplicabil truda editorilor care ne-au precedat ├«n h─â┼úi┼čul manuscriselor, ordon├«nd materialul. Electronic prin natur─â, precis ├«n fotografie ┼či cochet-sumbru-Biedermeyer prin design, CD-ul ata┼čat fiec─ârui volum nu faciliteaz─â nici el, lec┼úiunea " dimpotriv─â. Pagina manuscrisului nu poate fi m─ârit─â la dimensiunea ecranului, dec├«t dac─â oprim executabilul ┼či "intr─âm pe u┼ča din dos" ├«n CD, spre a deschide cu dublu click fiecare cli┼čeu jpg, al fiec─ârei pagini. Altminteri, m─ârirea se face ca ┼či cum am apropia o lup─â de un detaliu al textului, ├«n detrimentul ansamblului: cu c├«t vom vedea mai bine un cuv├«nt, cu at├«t restul versului dispare din rama neagr─â a "paginii electronice". Imaginile nu au fost digitalizate pentru a permite c─âut─âri interne de nici un fel; spre a trece de la p. 37 la p. 48 se d─â de 11 ori click pe "next", ├«nc─ârc├«nd pe r├«nd toate paginile intermediare. Dac─â vre┼úi s─â c─âuta┼úi ├«n corpusul fotografiat structuri recurente (sintagme, forme, cuvinte, desene etc.), lua┼úi-v─â g├«ndul, nu se poate. Nu ├«ncerca┼úi s─â vede┼úi cum a fost restituit─â pagina de c─âtre diver┼či editori ┼či ├«n ce volume anume, pentru c─â un asemenea tip de indice, de referen┼úiere, nu a fost prev─âzut. Din nou, probabil, pentru a nu... ├«nc─ârca volumul de munc─â aferent. Da, avantajele suportului electronic ├«n critica genetic─â rezid─â tocmai ├«n posibilitatea referin┼úei hipertextuale. ├Äns─â aceasta nu e o edi┼úie genetic─â ┼či electronic─â a manuscriselor eminesciene, ci un pictorial cu poze ale paginilor, de complexitatea informatic─â a CD-urilor oferite ca suvenire de la nun┼úi, botezuri ┼či absolviri. Un testimonial de iubire patriotic─â spre liber─â visare (are ┼či muzic─â ├«n fundal!)... Reproducerea caietelor eminesciene "a┼ča cum se afl─â, ├«n dezordinea lor" (E. Simion) nu este dec├«t at├«t: o reproducere, lipsit─â de instrumentarul filologic, genetic sau electronic care ar transforma-o ├«ntr-o edi┼úie potrivit─â cu normele ┼čtiin┼úifice ┼či posibilit─â┼úile tehnice actuale. Ea reprezint─â o m─âsur─â salutar─â de conservare a materialului original " ┼či, deocamdat─â, nimic mai mult. Pe baza ei se poate construi o edi┼úie digitalizat─â a operei celui mai important scriitor al culturii rom├óne┼čti, dar efortul cel mare abia de-acum ar ├«ncepe (┼či costurile pot continua...). Oricine consider─â c─â ni s-a dat, prin proiectul Academiei Rom├óne, mai mult dec├«t at├«t, se las─â ├«n┼čelat de discursurile aburite ale speciali┼čtilor ├«n monumentalizarea poetului na┼úional " care nu s├«nt neap─ârat speciali┼čti nici ├«n opera acestuia, nici ├«n critic─â genetic─â, nici ├«n edi┼úii filologice pe suport electronic, ci ├«n discursuri festive.

Comuni┼čtii au sim┼úul valorii jpeg
Comuni┼čtii au sim┼úul valorii
├Än mod surprinz─âtor, comuni┼čtii au sim┼úul valorii. Un sim┼ú al valorii ├«ns─â monstruos, cu care ├«i identific─â pe oamenii superiori ca s─â ├«i distrug─â. Ei nu se folosesc ├«n evaluarea semenilor de sensibilitate, cultur─â, spirit critic, bun-gust, pentru c─â nici nu au asemenea mijloace.
Alian┼úa s a dezbinat  Punct ┼či de la cap─ât jpeg
Alian┼úa s-a dezbinat. Punct ┼či de la cap─ât
├Änc─â de la na┼čterea sa, NATO a fost conceput─â nu doar ca o alian┼ú─â conven┼úional─â ├«mpotriva amenin┼ú─ârii militare sovietice, dar ┼či ca o institu┼úie menit─â s─â protejeze valorile liberal-democratice occidentale ┼či a normelor din spa┼úiul euroatlantic. M─ârturiile istorice indic─â faptul c─â fondatorii NATO ÔÇô elitele din r├«ndul factorilor de decizie din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Fran┼úa ┼či statele Benelux-ului ÔÇô ├«mp─ârt─â┼čeau viziunea potrivit c─âreia ┼ú─ârile lor aveau nevoie de un sistem interna
Guvernele trebuie să redea încrederea, nu să sperie oamenii jpeg
Mitul statului social sau cum s─â tai unde doare mai tare
De la o vreme ├«ncoace, de c├«nd au fost anun┼úate m─âsurile de austeritate, ├«n discursul public s-a ├«ncet─â┼úenit ideea c─â s├«ntem un popor de asista┼úi social, de lene┼či care tr─âiesc pe banii altora ├«n loc s─â munceasc─â. Tr├«ntori ┼či milogi care cumuleaz─â nemeritat diverse ajutoare sociale, pensionari pretins orbi care conduc ma┼čini pe ┼čoselele patriei ┼či sug din banii celor ce trudesc din greu ÔÇô cam asta e imaginea c─âreia actualul Guvern ┼či-a propus s─â-i pun─â cap─ât.
Pericolul insularizării Europei  în islamofobie jpeg
Pericolul insularizării Europei în islamofobie
Din Norvegia ├«n Italia, Europa este tot mai preocupat─â de tema ÔÇ×musulmanilor din interiorÔÇť. S├«nt ace┼čtia o amenin┼úare pentru societatea sau cultura politic─â european─â? C├«t de justificat─â este teama de Eurabia? Dilema veche public─â a doua parte a interviului realizat de FP Rom├ónia cu Drago┼č Stoica, expert rom├ón ├«n studii islamice, pentru edi┼úia curent─â a revistei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Contrainsurgenţa, după americani
Truismul zilei ├«n mediile de securitate este c─â pentru a c├«┼čtiga un r─âzboi trebuie s─â ├«n┼úelegi natura sa particular─â. Insurgen┼úa ┼či r─âzboiul de gheril─â se deosebesc fundamental de conflictul conven┼úional, distinc┼úia fiind esen┼úial─â. America a e┼čuat ├«n Vietnam ┼či, ini┼úial, ├«n Irak, pentru c─â a luptat ├«mpotriva unei insurgen┼úe aplic├«nd regulile r─âzboiului conven┼úional. Ce presupune insurgen┼úa? Care s├«nt lec┼úiile opera┼úionale ├«nv─â┼úate ├«n Irak? S├«nt transferabile ┼či campaniei din Afganistan? ├Än aces
ÔÇ×Ai patronul pe care ┼úi l educiÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin TOLONTAN, redactor ┼čef Gazeta Sporturilor jpeg
ÔÇ×Ai patronul pe care ┼úi-l educiÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin TOLONTAN, redactor-┼čef Gazeta Sporturilor
C─ât─âlin Tolontan are un blog de succes la www.tolo.ro. De┼či ziar de sport, Gazeta a avut cel mai mare succes de pres─â ├«n 2009 f─âc├«nd o serie de anchete solide despre fostul ministru Monica Ridzi, care a dus la demisia acesteia. De┼či ziarist sportiv, Tolontan a publicat ├«n plin─â campanie electoral─â dou─â interviuri cu Traian B─âsescu ┼či Mircea Geoan─â. Mi se pare oarecum simbolic faptul c─â avem aceast─â conversa┼úie chiar ├«n timp ce Traian B─âsescu depune jur─âm├«ntul ├«n fa┼úa Parlamentului. A┼úi avut un
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Nervi academici, calm dilematic - din nou despre editarea electronic─â a lui Eminescu -
Dl academician Eugen Simion g─âse┼čte cu cale s─â r─âspund─â articolului meu, "Manuscrisele eminesciene, ├«ntre fantasm─â cultural─â ┼či obiect de studiu" (ap─ârut ├«n Dilema veche, nr....

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.