Comuniştii au simţul valorii

Alex. ŞTEFĂNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Comuniştii au simţul valorii jpeg

În mod surprinzător, comuniştii au simţul valorii. Un simţ al valorii însă monstruos, cu care îi identifică pe oamenii superiori ca să îi distrugă.

Ei nu se folosesc în evaluarea semenilor de sensibilitate, cultură, spirit critic, bun-gust, pentru că nici nu au asemenea mijloace. Simţul valorii este în cazul lor intuitiv şi visceral, o formă de teamă, o manifestare grotescă a instinctului de conservare.

Inteligenţa, talentul, demnitatea, umorul celor cu care se întîmplă să aibă de-a face îi sperie cumplit, îi face să intre în panică şi declanşează în sufletul lor o ură neagră. Din acel moment, oamenii superiori nu mai au nici o scăpare; vor fi vînaţi, oricît şi-ar disimula superioritatea, oriunde ar fugi, oricîtă bunăvoinţă ar arăta opresorilor lor.

Am adus în discuţie acest funest simţ al valorii care le este propriu comuniştilor, la o emoţionantă lansare, a singurei cărţi scrise de Micaela Ghiţescu – Între uitare şi memorie. În această carte, autoarea care a tradus zeci de cărţi şi care vorbeşte, în sfîrşit, şi despre sine, evocă, printre altele, perioada studenţiei, cînd a fost arestată şi condamnată la trei ani de închisoare pentru că a corespondat cu un profesor francez. Un participant la lansare (care s-a desfăşurat pe terasa Librăriei Kretzulescu, într-o frumoasă seară de toamnă, cu cerul plin de stele) era de părere că, dacă studenta ar fi fost mai atentă şi nu s-ar fi arătat interesată de cultura franceză, în plin stalinism, ar fi evitat acest accident biografic.

Iluzie! Orice ar fi făcut, chiar dacă n-ar fi corespondat cu nimeni şi n-ar fi frecventat Biblioteca Franceză, chiar dacă ar fi învăţat pe de rost versuri propagandistice de Mihai Beniuc şi Maria Banuş, Micaela Ghiţescu tot ar fi fost arestată şi întemniţată, sub alt pretext. Nu i se putea ierta ţinuta intelectuală şi morală. Prea uşor vorbea limbi străine, prea era delicată şi îngrijită, prea avea o educaţie aleasă. Şi mai şi provenea dintr-o familie bună.

Aşa cum unii evrei erau nevoiţi să-şi ascundă evreitatea, ca să scape de brutele fasciste, unii oameni superiori s-au aflat în situaţia de a-şi ascunde superioritatea, ca să scape de brutele comuniste. Practic, au făcut-o pe proştii ani la rînd, metodă de deghizare care prezintă însă un risc: dacă o faci mereu pe prostul, se poate întîmpla să devii cu adevărat prost.

În plus, mai exista pericolul ca într-un moment de neatenţie să... te dai de gol, înfuriindu-i pe comunişti care, constatînd că eşti de fapt inteligent şi cultivat, te-ar fi considerat un trădător.

Comunismul este expresia politică a complexelor de inferioritate ale unor membri ai societăţii, exasperaţi de faptul că pierd orice competiţie. Indivizi complexaţi au existat şi vor exista întotdeauna, dar în secolul al XX-lea, pentru prima dată în istorie, incapabilii au ajuns la putere şi prostia, incultura, prostul-gust s-au instituţionalizat. La Securitate te băteau pentru că vorbeai limbi străine, pentru că aveai cărţi în casă, pentru că... făceai zilnic duş sau purtai pălărie.

Iată ce nu înţeleg tinerii de azi care, cu o voioasă iresponsabilitate, profesează idei comuniste (numai pentru a-i sfida pe maturi): că există o deplină continuitate între tratamentul aplicat intelectualilor în timpul comunismului şi modul cum a fost tratată aceeaşi categorie socială în 1990, de pildă, de minerii conduşi de foşti lucrători ai Securităţii. Au fost atunci călcaţi în picioare şi bătuţi sălbatic cu lanţuri sau bare de fier mulţi necunoscuţi de pe stradă, fie şi numai pentru că aveau un aer de intelectuali (purtau ochelari, cămăşi curate etc.)

S-a prăbuşit comunismul, ca instituţie, dar comunismul rezidual din mintea multora ne afectează grav viaţa. Schimbarea nejustificată a conducerii ICR şi desfiinţarea, tot nejustificată, a TVR Cultural au fost, în felul lor, o mineriadă. În sinea mea sînt convins că aceste acţiuni distructive pleacă de la ura unor lideri politici faţă de Horia-Roman Patapievici, care nu face nici un efort să-şi ascundă superioritatea intelectuală şi activează în ei teama obscură că, prin comparaţie, ar putea fi divulgaţi ca impostori. Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, chiar şi Andrei Pleşu (care mai îmblînzeşte fiarele cu umorul său) sînt consideraţi aroganţi, elitişti, lipsiţi de patriotism. Cum să fie aroganţi nişte oameni care şi-au făcut din comunicarea cu semenii scopul vieţii lor? Cum să fie lipsiţi de patriotism autori care, prin textele lor, măresc prestigiul României în lume? Şi de ce să fie considerată o vină apartenenţa la o elită (apartenenţă numită cu un termen care culpabilizează „elitism“)?

L-am văzut recent pe Dan Diaconescu la un miting electoral într-o postură consternantă: instiga mulţimea împotriva oamenilor bine situaţi în societate, considerînd bunăstarea lor, aprioric, o infracţiune. Nu era vorba de incriminarea îmbogăţirii ilegale, larg reprezentată, este adevărat, în România de azi, ci de punerea la zid, fără nici o investigare prealabilă, a unei elite sociale, denumite „ciocoi“, ca în timpul stalinismului. Pe ecranul televizorului au apărut, la un moment dat, prim-planuri din mulţime. Cînd Dan Diaconescu spunea că Elena Udrea a dat pe o singură poşetă a ei sutele de pensii ale unor bătrîni, participanţii la miting aveau feţele schimonosite de ură. Mi-am închipuit atunci, îngrozit, ce s-ar fi întîmplat dacă Elena Udrea, un om politic demn de preţuire şi respect, ar fi fost şi ea prezentă acolo.

Să promovezi ura de clasă este o crimă, ca şi să promovezi ura de rasă. În România anului 2012, după ce comunismul a fost calificat în mod oficial drept un regim „ilegitim şi criminal“, încă se propagă ura împotriva unor elite, în văzul lumii, fără teama de vreo pedeapsă. (Preşedintele comisiei care a redactat istoricul raport de deligitimare şi punere sub acuzare a comunismului, strălucitul politolog Vladimir Tismăneanu, se află într-o situaţie cu totul ieşită din comun: este atacat simultan şi ca evreu, şi ca intelectual de elită.)

Am realizat în ultimii doi ani pentru TVR Cultural aproximativ 50 de emisiuni dintr-un ciclu intitulat Iluminatul public, în care prezentam cele mai bune cărţi apărute după 1989, dar şi dosarul denigrării lor. În mod curios, cărţile mediocre nu sînt denigrate. În schimb, cărţile valoroase sînt, aproape toate, contestate furibund. Ceea ce este comunist în firea omenească şi, mai ales, ceea ce a rămas în personalitatea multora dintre oamenii de azi din educaţia comunistă se mobilizează imediat împotriva performanţei intelectuale.

Remarcabilă – şi înfricoşătoare – este promptitudinea cu care comunistoizii de azi sesisează valoarea (mai repede uneori decît criticii de specialitate). Este încă o dovadă că reacţionează instinctiv, adulmecînd valoarea asemenea unor copoi şi aruncîndu-se asupra ei ca să o sfîşie.

Dacă aş practica umorul negru, aş spune că pe un scriitor atacurile venite din partea unor nulităţi ar trebui să-l bucure, ca o dovadă sigură că a realizat ceva demn de admiraţie. Comuniştii şi succesorii lor au simţ al valorii care nu dă greş niciodată. Dar nu practic umorul negru şi nu pot deloc să găsesc amuzantă persecutarea la nesfîrşit a oamenilor de valoare. 

Alex Ştefănescu este critic literar. 

Alianţa s a dezbinat  Punct şi de la capăt jpeg
Alianţa s-a dezbinat. Punct şi de la capăt
Încă de la naşterea sa, NATO a fost concepută nu doar ca o alianţă convenţională împotriva ameninţării militare sovietice, dar şi ca o instituţie menită să protejeze valorile liberal-democratice occidentale şi a normelor din spaţiul euroatlantic. Mărturiile istorice indică faptul că fondatorii NATO – elitele din rîndul factorilor de decizie din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Franţa şi statele Benelux-ului – împărtăşeau viziunea potrivit căreia ţările lor aveau nevoie de un sistem interna
Guvernele trebuie să redea încrederea, nu să sperie oamenii jpeg
Mitul statului social sau cum să tai unde doare mai tare
De la o vreme încoace, de cînd au fost anunţate măsurile de austeritate, în discursul public s-a încetăţenit ideea că sîntem un popor de asistaţi social, de leneşi care trăiesc pe banii altora în loc să muncească. Trîntori şi milogi care cumulează nemeritat diverse ajutoare sociale, pensionari pretins orbi care conduc maşini pe şoselele patriei şi sug din banii celor ce trudesc din greu – cam asta e imaginea căreia actualul Guvern şi-a propus să-i pună capăt.
Pericolul insularizării Europei  în islamofobie jpeg
Pericolul insularizării Europei în islamofobie
Din Norvegia în Italia, Europa este tot mai preocupată de tema „musulmanilor din interior“. Sînt aceştia o ameninţare pentru societatea sau cultura politică europeană? Cît de justificată este teama de Eurabia? Dilema veche publică a doua parte a interviului realizat de FP România cu Dragoş Stoica, expert român în studii islamice, pentru ediţia curentă a revistei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Contrainsurgenţa, după americani
Truismul zilei în mediile de securitate este că pentru a cîştiga un război trebuie să înţelegi natura sa particulară. Insurgenţa şi războiul de gherilă se deosebesc fundamental de conflictul convenţional, distincţia fiind esenţială. America a eşuat în Vietnam şi, iniţial, în Irak, pentru că a luptat împotriva unei insurgenţe aplicînd regulile războiului convenţional. Ce presupune insurgenţa? Care sînt lecţiile operaţionale învăţate în Irak? Sînt transferabile şi campaniei din Afganistan? În aces
„Ai patronul pe care ţi l educi” – interviu cu Cătălin TOLONTAN, redactor şef Gazeta Sporturilor jpeg
„Ai patronul pe care ţi-l educi” – interviu cu Cătălin TOLONTAN, redactor-şef Gazeta Sporturilor
Cătălin Tolontan are un blog de succes la www.tolo.ro. Deşi ziar de sport, Gazeta a avut cel mai mare succes de presă în 2009 făcînd o serie de anchete solide despre fostul ministru Monica Ridzi, care a dus la demisia acesteia. Deşi ziarist sportiv, Tolontan a publicat în plină campanie electorală două interviuri cu Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Mi se pare oarecum simbolic faptul că avem această conversaţie chiar în timp ce Traian Băsescu depune jurămîntul în faţa Parlamentului. Aţi avut un
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Nervi academici, calm dilematic - din nou despre editarea electronică a lui Eminescu -
Dl academician Eugen Simion găseşte cu cale să răspundă articolului meu, "Manuscrisele eminesciene, între fantasmă culturală şi obiect de studiu" (apărut în Dilema veche, nr....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manuscrisele eminesciene - între fantasmă culturală și obiect de studiu
Rămase într-o ladă la Titu Maiorescu, dăruite Academiei, descifrate cu elan şi comentate artistic (exegeza lui G. Călinescu) sau " dimpotrivă " restituite cu minuţie şi studiate aidoma (exegeza lui Perpessicius), manuscrisele eminesciene au avut parte de destinul ambiguu, la noi, al monumentelor naţionale.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.