Woody Allen: „Sisif sînt eu”
Woody Allen nu s-a schimbat deloc la cei 76 de ani ai săi. A rămas fidel personajelor sale: lunatic, excentric, nostalgic, așa cum e și în ultimul său film, To Rome with Love, spune François Forestier, cel care a făcut un amplu interviu cu regizorul pentru Le Nouvel Observateur. Pînă o să vedem cel mai nou film al lui Woody Allen, iată un scurt fragment din această discuție:
„Ați lucrat recent la Londra, apoi la Paris, apoi la Barcelona și acum la Roma. Faceți un turneu?
Toate aceste orașe îmi finanțează filmele. Pentru mine problema a fost întotdeauna să găsesc fonduri. Italienii m-au contactat în urmă cu mulți ani și mi-au spus: Vă dăm bani, veniți la Roma și faceți ce vreți. Le-am prezentat mai multe idei și le-am discutat împreună. Dacă mi se oferă același lucru la Bruxelles sau în altă parte, voi fi fericit…
Viziunea dvs. despre Roma e foarte turistică…
Da, așa e, dar e ceea ce-mi place. Cînd am făcut Manhattan, mi s-a spus: ăsta nu e New York-ul.
Există un personaj în To Rome with Love care se dovedește un mare cîntăreț cînd e sub duș. Apa are această calitate pentru corzile vocale?
Noi sîntem cu toții cîntăreți excelenți sub duș. Am încercat să înțeleg de ce. Mi-am imaginat că, poate, gresia face vocea să reverbereze. Apoi mi-am zis că o fi de la prezența ionilor din apă. Mi-am dat seama în cele din urmă că nimeni nu cîntă bine, de fapt, sub duș. Dar apa face suficient zgomot încît să nu se audă cînd cînți fals.
Sînteți la fel de ambițios ca atunci cînd ați debutat?
Da, am ambiția să fac un mare film.
Ați făcut deja…
Nu. Dar încă mai am această fantasmă. Mi-ar păcea să fac un lungmetraj despre care Bergman să zică: E o capodoperă. Dar asta nu se va întîmpla nicioadată. Încerc. E ceea ce mă face să merg mai departe.”
(Ana Maria Sandu)
