Vineri la Bookest: nici prea-prea, nici foarte-foarte
Avînd încă proaspătă amintirea Bookfestului de anul trecut, cînd pavilioanele au fost pline şi oamenii plecau de acolo încărcaţi cu pungi cu cărţi, am pornit pe la prînz cu aşteptări mari de la ziua asta. Ajunsă cu greu acolo, am dat o fugă prin tîrg, iar apoi m-am îndreptat spre lansările care mă interesau.
Şi că tot suntem la capitolul lansări, nu pot să nu-mi spun oful: de ce, Doamne, e nevoie de trei critici literari mari şi laţi ca să lanseze o carte?! Mai ales cînd unii dintre ei nu ştiu să se oprească... Pentru cititorii care abia aşteaptă să ia autografe şi pentru cei care merg la lansări ca să vadă autorii în carne şi oase, discursurile interminabile ale criticilor sunt de-a dreptul plictisitoare! Ca să nu mai spun că după ce ai citit pe ici, pe colo despre ce e vorba în carte şi deja ţi se pare că ştii prea multe, uneori, la astfel de lansări, ajungi să afli cu lux de amănunte acţiunea a trei sferturi din roman. Unde e plăcerea descoperirii cărţii de unul singur cînd ştii aproape tot ce se întîmplă? Nu spun că nu mai vreau critici la lansări, zic doar că unul ar fi suficient. Nimeni nu ar crede că acea carte nu este bună doar pentru că o prezintă doar un singur critic. În plus, cei mai mulţi dintre cititori merg pentru autor, aşa că daţi-ne ceea ce vrem să vedem şi să auzim.
Iar lansările de azi mi s-au părut destul de triste per total, dar asta doar din cauza lipsei vizitatorilor. Dacă, atunci cînd am ajuns la tîrg, atmosfera mi s-a părut mai animată ca joi, vorbind cu prietenii care lucrează pe la diverse standuri şi învîrtindu-mă pe acolo timp de şase ore, am ajuns la o concluzie destul de tristă: mult mai puţini vizitatori ca în anii trecuţi. Oricît de interesante ar fi evenimentele, un tîrg reuşit este un tîrg cu cît mai mulţi vizitatori. Péter Esterházy a strîns doar o mînă de cititori, dintre care vreo cinci erau fotografi. În schimb, dubla lansare la care au participat Ray Loriga şi Najat El Hachmi a fost una reuşită: au vorbit mai mult traducătorii celor două cărţi şi, evident, scriitori lor, iar după feţele zîmbitoare ale celor care îi ascultau, pot să spun că publicului i-a plăcut lansarea. Scriitori români au avut parte de un public format de cele mai multe ori din cunoştinţe şi prieteni, vreo doi-trei rătăciţi şi cîteva persoane cu adevărat interesate. Abia pe Radu Aldulescu l-am văzut dînd autografe şi înainte de lansarea cărţii sale.
Mi-au mai lipsit şi acei vizitatori-cumpărători, care la Gaudeamus trăgeau geamantane pe roţi după ei. În schimb, mai toată lumea avea o pungă, două cu cărţi. Nu ai cum să te abţii să nu cumperi ceva dacă tot ai bătut atîta drum pînă acolo. Totuşi, se vede că tîrgul de vară este pentru cunoscători, vorba unei prietene: mai puţini vizitatori, mai puţine lansări importante şi, probabil, mai puţine vînzări ca la tîrgul din toamnă. Dar mai bine să nu trag concluzii pripite şi să aştept să văd dacă tot dezamăgită voi fi după ziua de sîmbătă.
O galerie cu fotografii de la Bookfest găsiţi aici
ionuca este autoarea unuia din cele mai apreciate bloguri de cititor din România - Rainbow Books.
