Un lux pentru femeile sărace
Ultimele statistici disponibile, din 2009, indică faptul că pe străzile Bucureştiului se află aproximativ 5000 de persoane fără adăpost. Dacă ne gîndim însă şi la cartierele periferice, numărul oamenilor aflaţi la limita sărăciei e mult mai mare de atît – ei sînt acei oameni la care nu vrem să ne gîndim, chiar dacă locuiesc atît de aproape de noi, aceia care, deşi au casă, nu au întotdeauna ce să mănînce sau cu ce să se îmbrace, nu au acces la medicamente ori la educaţie. Şi nu doar iarna le este greu.
Dintre oamenii fără adăpost din capitală, numărul femeilor este în jur de 400. La ele – dar şi la cele foarte sărace – s-au gîndit Irina Vasilescu şi Alexandra Tănase, cînd au pornit proiectul „Pe Stop”. Pentru femeile care locuiesc pe stradă sau în condiţii precare, ciclul menstrual devine o grijă în plus – la ce trebuie să renunţe ele pentru a-şi permite să cumpere produsele necesare? Cum se descurcă atunci cînd nu pot face rost de absorbante sau n-au condiţii de igienă? Uitîndu-se la iniţiative din Statele Unite, precum cea a Nadyei Okamoto, care oferă absorbante femeilor sărace, Irina s-a întrebat dacă face cineva asta şi la noi. N-a stat prea mult pe gînduri şi a făcut un chestionar online pentru a afla de cîte absorbante are nevoie o femeie, în medie, într-o lună. Pentru cele cu posibilităţi materiale, 10-15 lei pe lună pentru absorbante poate că nu e un preţ foarte mare, însă pentru femeile fără adăpost ori sărace, acesta e un lux. Alexandra Tănase a fost prima care i s-a alăturat şi, împreună, au făcut pachete pe care le-au oferit, în februarie, femeilor sărace din zona Gării de Nord şi Ferentari, la Centrul de Educaţie Alternativă. „Am găsit cam 60 de femei” de toate vîrstele, spune Irina Vasilescu. „În Ferentari, am dat pachete multor mame şi fete tinere, iar la Gara de Nord am ajuns pînă la femei peste 50 de ani. Femeile au fost mult mai puţin jenate faţă de ce mă aşteptam eu, credeam că ăsta e un subiect tabu. Dar am discutat cu destulă deschidere legat de asta, o singură femeie a fost jenată şi a refuzat să primească pachetul. Atitudinea lor a fost pozitivă şi m-am bucurat mult.”
Ambele cu experienţă în voluntariat – Irina a lucrat la OvidiuRo, Fundaţia Emag, şi în prezent e la Asociaţia SNK, iar Alexandra a participat la proiectul „O masă caldă” şi lucrează la Centrul de Educaţie Alternativă –, cele două fete s-au gîndit să facă o colectă de produse şi crowdfunding pentru a sprijini, de 8 Martie, mai multe femei. Campania „Pe Stop” a avut un succes neaşteptat, atît financiar, cît şi de conştientizare a problemei: au strîns de douăzeci de ori mai mulţi bani decît ceruseră, adică suficienţi pentru a oferi, timp de un an, pachete pentru 100 de femei. „Publicul a fost foarte entuziast, cineva m-a sunat chiar să mă anunţe că vrea să îşi doneze ziua de naştere pentru noi”, spune Irina. „Şi am primit inclusiv o promisiune de la Always că ne vor ajuta.”
Nu sîntem singura ţară cu o astfel de problemă. În Scoţia, un program-pilot vrea să ofere gratuit produse de igienă intimă prin intermediul cantinelor pentru săraci, în vreme ce în Anglia, deşi au fost puse presiuni pentru ca acestea să fie oferite elevelor, în şcoli, guvernul nu a dat încă nici o declaraţie în acest sens.
La noi, există deocamdată servicii secundare – deci mai puţin cunoscute sau accesibile –, oferite de ONG-uri precum Carusel din Bucureşti, care distribuie, printre altele, şi produse igienice pentru femei: absorbante, dar şi şerveţele intime, teste de sarcină, şi, dacă e nevoie, în funcţie de necesităţile fiecărei persoane, medicamente. În urma campaniei „Pe Stop”, asociaţia Carusel şi-a manifestat disponibilitatea de a începe o colaborare cu cele două fete. Iar pe viitor, Irina Vasilescu şi Alexandra Tănase declară că vor să-şi deschidă ele însele un ONG, pentru a aplica mai uşor la fonduri, şi se gîndesc inclusiv la oferirea de noţiuni de educaţie intimă.
