Terry Gilliam deschide cea de-a patra ediție BIEFF

The Zero Theorem.

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF) va avea loc în perioada 11-15 decembrie 2013, la Cinema Studio şi Cinema Elvira Popescu.  Evenimentul și prezența regizorului Terry Gilliam în România sînt posibile datorită sprijinului generos oferit de British Council, JTI și MediaPro Distribution.

Prezentat în premieră mondială în cadrul prestigiosului Festival Internaţional de Film de la Veneţia 2013, retro-futuristul science-fiction

filmat anul trecut în Bucureşti, este o satiră acidă, cu nuanţe orwelliene, la adresa lumii contemporane, dominată de computere şi de marile corporaţii. Amintind de

filmul poartă mărcile specifice lui Gilliam: excentricitatea și umorul insolit, personajele burleşti şi contrastele dintre futurismul low-tech şi decorul clasic în descompunere. Într-o lume a zgomotului şi a claustrofobiei tehnologice, în care nu te poţi ascunde nicăieri de reclamele ce te urmăresc pe stradă – unele dintre ele promovînd biserica lui Batman Mîntuitorul – Qohen, un „zombie de cubicul”, inadaptat social şi genial în materie de computere, se luptă cu credinţa în propriul destin. Chinuit de angoase existenţiale, aşteaptă un telefon ce ar trebui să dea sens vieţii sale, în timp ce lucrează la „teorema zero”, un proiect misterios care sugerează că existenţa în sine, întregul univers, Qohen inclusiv, nu au nici un sens.

Celebra publicaţie Screen Daily scrie: „Franz Kafka continuă să trăiască şi în secolul XXI şi face film sub numele de Terry Gilliam. Stilul său vizual inimitabil este din nou pus în practică, materializînd scenariul lui Pat Rushin sub forma unei combinaţii suprarealiste dintre vechi şi nou, real şi imaginar, futurist şi arhaic.” (Dan Făinaru)

Gilliam pune cîteva întrebări esenţiale – dacă existenţa are sens, cum se va rezolva criza contemporană a spiritualităţii, dacă ne mai putem proteja spaţiul privat într-o lume a conectivităţii, daca mai putem trăi cu adevărat momentul prezent sau sîntem acaparaţi de lumea virtuală – pentru ca apoi să se retragă, lăsîndu-l pe Qohen, şi implicit pe spectator, să se autoanalizeze cu atenţie. Ca în cazul oricărei căutări existenţiale, rezultatul nu poate fi decît surprinzător.

Regizorul declară: „sînt obsedat de provocarea de a fi singur. Cum poţi şti cine eşti, în vremurile astea cînd nimeni nu trăieşte momentul? Toţi comentează momentul – pe Twitter, pe Facebook. sîntem la cină, uite o poză cu farfuria – uite! În loc să fie fie prezenţi, bucurîndu-se de cină şi vorbind cu oamenii de la masă. Poate sună schizofrenic, dar simt că are loc o fragmentare a vieţilor noastre.” (Terry Gilliam, interviu de Mike Fleming Jr.)

Terry Gilliam este unul dintre cei mai îndrăzneţi regizori contemporani, avînd întotdeauna curajul să sfideze convenţiile şi să experimenteze. Apreciat la nivel internaţional pentru filme precum Brazil (nominalizat pentru Cel mai bun scenariu adaptat la Oscarurile din 1986), The Fisher King (cîştigator al premiului Leul de Argint la Veneţia în 1991), sau Fear and Loathing in Las Vegas (nominalizat la Palme d’Or Cannes în 1998), filmele lui sînt de obicei comedii negre existențialiste care se termină cu o turnură tragicomică de situaţie.