Primăvară amară
30 aprilie 2015
Între orele vechi flăcările întunericului foşnesc
Opriţi prăbuşirea cuvintelor în mătase
Ţi-aminteşti alaiul grotesc
Păsări peste bălţi, viori peste case?
S-au speriat, albi în rădăcini, pomii scunzi
Printre cîrtiţe zace logodnicul postum
Cu pupile arse, cu umerii rotunzi
Primăvară amară în oraşul bitum.
Pot să-ţi înşir, deci, viaţa netrăită
Punţile somnului pe care treci acum
Toate s-au rupt – mîna aburită
E aici lîngă mine, scormonind în scrum.
Ospăţul de aur,