Preambul la Jazz In Church 2018

21 februarie 2018
Preambul la Jazz In Church 2018 jpeg

La ora fast─â la care citi╚Ťi aceste r├«nduri, pentru c─â v─â preocup─â d├ęj├á sau urmeaz─â s─â v─â re╚Ťin─â aten╚Ťia povestea Festivalului de Muzic─â Necatalogabil─â ├Änfiripat ├«ntr-un Spa╚Ťiu Nea╚Öteptat, toate ÔÇ×jocurile s├«nt f─âcuteÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×nimic nu mai mergeÔÇŁ (schimbat), carevas─âzic─â organizatorii, Asocia╚Ťia JAZZ.RO, au pus la punct cele patru seri cu magie sonor─â ╚Öi cu har, au ╚Ölefuit afi╚Öul, au buc─ât─ârit cu precizie tot ce v─â a╚Öteapt─â ╚Öi s├«nt la fel de ner─âbd─âtori ca ╚Öi noi, publicul, s─â bat─â gongul ÔÇô da, biletele v─â s├«nt ╚Öi acestea ÔÇ×imersateÔÇŁ ├«n abisalul net, ÔÇ×la v├«nzareÔÇŁ.

Num─âr─âtoarea invers─â a singurului festival de jazz g─âzduit cu suflet ├«ntr-o biseric─â rom├óneasc─â nu se mai consum─â mocnit, ci arde cu flac─âr─â mare, deschis─â, c─âci ├«ntre 19 ╚Öi 22 aprilie, pentru al ╚Öaselea an consecutiv, Festivalul Jazz In Church de la Biserica Lutheran─â Evanghelic─â va fi cap de afi╚Ö ├«ntre evenimentele Bucure╚Ötilor, fidel tiparului de arti╚Öti ╚Öi genuri muzicale pe le-a impus drept standard propriu ╚Öi foarte ridicat, hot─âr├«t s─â decripteze enigmaticul termen de jAzZ drept o c─âl─âtorie muzical─â ├«n multe dimensiuni, ce ├«ncepe cu A ╚Öi merge nu doar p├«n─â la finalul Z, ci p├«n─â la dou─â sau mai multe asemenea finaluri ╚Öi nici atunci nu crede c─â s-a sf├«r╚Öit, ci c─â re├«ncepe. Patologia conven╚Ťional zis─â jazz are sensuri noi la Jazz In Church ╚Öi constant surprinz─âtoare, prin numele ╚Öi talia arti╚Ötilor ce rostesc aici fraze de spiritualitate actual─â, altfel spus tot ce e mai bun ├«n muzica vremilor noastre.

S─â ├«i cunoa╚Ötem pe protagoni╚Öti, racola╚Ťi anul acesta la maturitate deplin─â, din zece ╚Ť─âri de pe patru continente.

Joi, 19 aprilie

1st set: Gavino Murgia, Marco Mencoboni, Cantar Lontano: ÔÇ×Officium DivinumÔÇŁ

Fericit─â e soarta celor ce ├«ntr-un atare program insereaz─â doar nume grele, c─âci, dincolo de mul╚Ťumirea spectatorului, sau poate chiar ├«naintea aceleia, apare u╚Öurin╚Ťa de a pres─âra concertele ├«n absolut oricare ordine ar fi s─â fie, neput├«ndu-se vorbi de o ierarhie valoric─â. Altfel spus, vinul cel bun se pune pe mas─â de la ├«nceput ╚Öi lovitura de incepere apar╚Ťine saxofonistului (s─â zicem a╚Öa, dar domnia sa performeaz─â la mul╚Ťi, foarte mul╚Ťi sufl─âtori, apoi compune, orchestreaz─â ╚Öi c├«nt─â cu vocea de tenor!!!) sardinian Gavino Murgia (1969), care, ca ╚Öi cum nu ar fi girat at├«tea proiecte proprii ╚Öi co-participat ├«n ale altor staruri (R.A.Khalil, M.Godard, P. Fresu, B. McFerrin), a avut ideea de a pune la cale happening-ul de fa╚Ť─â, un tribut adus celui mai de succes crossover ├«ntre muzica elevat─â a Evului Mediu ╚Öi sunetul unic de saxofon al finalului de veac XX, vorbim, e limpede, de flamboiantul Officium ÔÇô Jan Garbarek and The Hilliard Ensemble (ECM, 1993), unul dintre cele mai c─âutate, v├«nate ╚Öi comercializate produse de scen─â ╚Öi de studio, albumul ├«nregistrat de╚Ť├«n├«nd un record inegalabil al v├«nz─ârilor, iar spectacolul a╚Öijderea, cele mai impresionante s─âli de concert ╚Öi, mai cu seama, l─âca╚Öe de cult ale lumii fiindu-i gazde, ╚Öi nu doar o dat─â. Aceast─â reluare complet original─â ╚Öi ├«mbog─â╚Ťit─â a unor partituri vocale de secol XVI a fost descris─â de un cronicar entuziasmat drept ÔÇ×muzica pe care o aude John Coltrane ├«n ceruriÔÇŁ.

Ca acest moment magic al harului lui Euterpe s─â nu se sting─â la nivel de scen─â, de tr─âire ÔÇ×pe viuÔÇŁ, live, Gavino Murgia, ├«mpreun─â cu Marco Mencoboni (1961), mare maestru interna╚Ťional al clavecinului ╚Öi orgii de biserica, totodat─â dirijorul ansamblului vocal Cantar Lontano (precum ╚Öi director al festivalului de muzic─â veche omonim), au decis, atunci c├«nd englezii de la Hilliard Ensemble s-au retras din via╚Ťa artistic─â, ├«n 2015, c─â vor continua s─â poarte acest concept mai departe, interpret├«ndu-l ei ├«n╚Öi╚Öi sub inspirata titulatur─â de ÔÇ×Officium DivinumÔÇŁ. Re├«ncarnarea a fost rapid─â, ├«n acela╚Öi an, iar recunoa╚Öterea public─â ╚Öi critic─â superlativ─â: divin─â abordare, splendid─â viziune, remarcabil─â ini╚Ťiativ─â. Re╚Ťine╚Ťi ╚Öi c─â denumirea de Cantar Lontano deriv─â dintr-o extraordinar─â tehnic─â antic─â de interpretare ce reu╚Öe╚Öte simularea prezen╚Ťei unui ├«ntreg cor de c─âtre c├«╚Ťiva soli╚Öti.

Dar nu toate aceste pove╚Öti ce stau la baza proiectului ne determin─â s─â ticsim ├«n seara de joi Biserica Luteran─â, ci frumuse╚Ťea pur─â a muzicii, vibra╚Ťia neasemuit─â a partiturilor de sorginte sacr─â, al c─âror loc, a c─âror cas─â e aici, ├«n cea a Domnului, precum ╚Öi excelen╚Ťa celor 6 arti╚Öti ce deschid Festivalul, c─ârora nici accentele proprii jazzului nu le vor lipsi, auzi-ve╚Ťi. Dac─â e s─â vorbim de un d├ęcor, de un mediu potrivit recept─ârii acestui produs cultural ce transcede cele cinci secole de c├«nd a fost compus─â forma sa ini╚Ťial─â, aici se afl─â.

2nd set: Catrin Finch & Seckou Keita                                                

Nimic nu ar putea contrasta mai serios cu ideea unui jazz ├«n sensul clasic dec├«t armoniile sublime pe care le vor genera cei doi virtuozi ai harpelor, unul galez ╚Öi altul senegalez, c├«nd vor pogor├« asupra spectatorilor noroco╚Öi notele des─âv├«r╚Öit ritmate ╚Öi conjugate ├«ntr-unul dintre cele mai reu╚Öite interplay-uri ale show-ului actual, reunind parc─â cascadele Niagara, Iguacu ╚Öi Victoria laolalt─â ├«n grandoare ╚Öi stil, ├«ntru delectarea sofisticat─â a auzului nobil ╚Öi gustului ╚Ölefuit. Unul din marile numere de scen─â cu care s├«ntem contemporani ╚Öi, f─âr─â dubiu, o experien╚Ť─â greu de r─ât─âcit ├«ntre amintiri.

Vedeta feminin─â Catrin Finch (1980) st─âp├«ne╚Öte magistral harpa, str─âvechiul instrument, ├«nc─â de la 9 ani, iar la 10 c├«nta ├«n Orchestra BBC Proms, drept cel mai t├«n─âr membru. Studii cu cei mai buni profesori ╚Öi apoi premiile cele mai importante o aduc la 20 de ani ├«n v├«rful piramidei interpre╚Ťilor de harp─â nu doar ├«n natala ╚Üar─â a Galilor (Cymru, cum cu m├«ndrie spun vel╚Öii), ci ├«n toat─â Marea Britanie, precum ╚Öi ├«n lume. Devine profesor asociat la Conservatorul din Cardiff ╚Öi la Academia Regal─â din Londra, unde este numit─â Harpista Oficial─â a Prin╚Ťului de Wales. C├«nt─â muzic─â clasic─â, concerteaz─â ├«n toate col╚Ťurile lumii, compune piese ╚Öi albume proprii ╚Öi st─âp├«ne╚Öte perfect pianul.

Provenind dintr-o familie cu s├«nge albastru de muzicieni din tat─â-n fiu, Seckou Keita (1978) devine cunoscut ├«nc─â de la v├«rsta majoratului, c├«nd ├«ncepe s─â concerteze ├«n Europa, al─âturi de alte nume cu r─âsunet ale curentului world-music, ╚Öi aduce ├«n aten╚Ťia publicului harpa african─â Kora, un exotic instrument cu timbru seduc─âtor pe care artistul ├«l perfec╚Ťioneaz─â, unificand ├«n registrul s─âu mai multe moduri de acordare ╚Öi interpretare specifice feluritelor zone geografice de ob├«r╚Öie ale acestuia. E impropriu s─â numim kora, simplist, drept harp─â, c─âci uimitoarea f─âc─âtoare de minuni sonore e, de fapt, un hibrid al harpei cu l─âut─â, cu o construc╚Ťie foarte atent─â la detalii tehnice, capabil─â de performan╚Ťe unice, care, vizual, aduce cu sitarul indian, iar timbral cu ├«ntreaga orchestr─â ! Ad─âuga╚Ťi la toate astea c─â invitatul nostru, vr─âjitorul Seckou Keita, folose╚Öte ╚Öi o kora dubl─â, cu dou─â grifuri, care ├«i permite s─â comute instantaneu ├«ntr-un alt acordaj, ╚Öi ve╚Ťi avea un vag preview a ceea ce ne a╚Öteapt─âÔÇŽ Foarte priceput ╚Öi c─â percu╚Ťionist, artistul promoveaz─â ├«n lumea larg─â valorile unui fond cultural extraordinar, al popoarelor din Africa de Vest, unde trubadurii se acompaniaz─â cu kora ╚Öi muzica ├«nseamn─â tradi╚Ťie, istorie, via╚Ť─â.

Colaborarea celor doi nu e o simpl─â ├«nt├«mplare fericit─â, ci era scris─â undeva, ├«n stele, harpa fiind unul dintre cele mai puternice simboluri ale ambelor ╚Ť─âri ╚Öi virtuozitatea nep─âm├«ntean─â a muzicienilor purt├«nd, ne├«ndoielnic, amprenta unei rostiri divine. Duo-ul va lansa, aici, la Jazz In Church, mult-a╚Öteptatul album ÔÇťSoarÔÇŁ, un termen ce define╚Öte zborul, ├«n─âl╚Ťarea, bucuria, sintetiz├«nd deci emo╚Ťia publicului.

* O informa╚Ťie de ultim moment alung─â, vremelnic, din bucuria acestui concert, ├«ntruc├«t protagonista galez─â Catrin Finch a fost diagnosticat─â la finele lunii februarie cu o maladie grav─â (dar vindecabil─â!), al c─ârei tratament o ├«mpiedic─â s─â c─âl─âtoreasc─â. O vom aplauda, cel mai probabil, la edi╚Ťia de anul viitor, iar concertul din data de 19 aprilie 2018 se transform─â ├«ntr-un recital Seckou Keita, numit ÔÇ×22 StringsÔÇť, potrivit num─ârului de corzi ale instrumentului vr─âjit ╚Öi titlului albumului solo al starului african.

Vineri, 20 aprilie

1st set: Renaud Garcia-Fons

 ├Änt├«iul recital, prima reprezenta╚Ťie solistic─â ├«n cadrul manifest─ârii, apar╚Ťine magicianului francez de origine catalan─â Renaud Garcia-Fons (1962), un as al contrabasului ÔÇô transformat, gra╚Ťie priceperii autorului, ├«ntr-o adev─ârat─â armat─â a sunetelor. ╚śi c├«nd zicem ÔÇ×transformatÔÇŁ nu doar la virtuozitate ╚Öi inspira╚Ťie ne referim, dar chiar ╚Öi la modificarea fizic─â a maiestuosului instrument, c─âruia RGF i-a ad─âugat o coard─â, precum ╚Öi multe efecte electronice moderne ├«n prelucrarea, alungirea, strunjirea ╚Öi modelarea frumoasei voci grave.

 N─âscut ├«ntr-o familie de arti╚Öti, RGF studiaz─â instrumentele ╚Öi muzica ├«nc─â de la 5 ani, ├«ncep├«nd cu pianul ╚Öi chitara clasic─â ╚Öi comut├«nd pe contrabas la vremea studiilor universitare de la Conservatorul din Paris. Chiar de la absolvire, t├«n─ârul artist devine interesat de jazz ╚Öi c├«nt─â al─âturi de nume cu rezonan╚Ť─â ale genului, ├«ncerc├«nd permanent ╚Öi s─â introduc─â ├«n munca sa influen╚Ťe noi, ale altor specii muzicale, ╚Öi s─â l─ârgeasc─â registrul instrumentului. ├Än anii ÔÇÖ90 apare acea a cincea coard─â de care aminteam, cea care propulseaz─â contrabasul din postura de acompaniament ├«n cea de solist. Dob├«nde╚Öte notorietate ╚Öi recunoa╚Ötere pentru tehnica sa deosebit─â ╚Öi c├«nt─â cu Dhafer Youssef, Jean-Louis Matinier, Kudsi Erg├╝ner, Michel Godard.

 Imprim─â la casa tedesc─â Enja, cea care ├«i va g─âzdui toat─â opera, zece albume de studio ╚Öi concert, precum ╚Öi DVD-uri, at├«t solo, c├«t ╚Öi cu variante ale formulelor de duo, trio, cvartet. Totodat─â prime╚Öte comenzi pentru lucr─âri de muzic─â clasic─â ╚Öi muzic─â de balet, din multe col╚Ťuri ale lumii, pentru teatru, film ╚Öi radio. Distinc╚Ť├«i ╚Öi premii pentru activitatea de contrabasist, cel mai recent fiindu-i decernat chiar anul trecut (premiul BMW Welt Jazz, c├«╚Ötigat recent ╚Öi de Mathias Eick sau Michael Wollny).

 La ora actual─â Renaud Garcia-Fons are nu mai pu╚Ť├«n de zece proiecte active, func╚Ťionale, cu care c─âl─âtore╚Öte la toate marile festivaluri c─ârora le este oaspete. Explica╚Ťia rezid─â, desigur, ├«ntr-un bun management, dar care se bazeaz─â pe ceea ce are unic acest ╚Öarmant poet al sunetelor: tehnic─â ╚Öi virtuozitate extreme, un sound propriu, aduc├«nd mai degrab─â cu vioara dec├«t cu clasicul bas, o ÔÇśrespira╚ŤieÔÇÖ pan-sud-european─â, zis─â mediteranean─â ÔÇô numitor comun al crea╚Ťiei sale, precum ╚Öi capacitatea de a ├«mbina mai multe curente muzicale ├«n acela╚Öi proiect, ├«n acela╚Öi disc ╚Öi chiar ├«n aceea╚Öi pies─â (jazz, world, flamenco, cu intarsii ar─âbe╚Öti, grece╚Öti sau asiatice).

2nd set: Matthias Eick / H├ąkon Aase / Andreas Ulvo

C─â Norvegia devine tot mai pregnant paradisul realiz─ârilor muzicale de autentic─â valoare din zilele noastre nu mai e o mare noutate, este doar o chestiune de (scurt) timp p├«n─â ce portativul s─â fie ├«nsc─âunat drept brandul acestei fantastice ╚Ť─âri, iar apari╚Ťia pe cerul scandinav a acestei stele ├«n continu─â ascensiune de mai bine de un deceniu, ├«ntrupat─â de poli-instrumentistul Mathias Eick (1979), genereaz─â mult─â bucurie ├«n r├«ndul ascult─âtorilor de jazz, constr├«n╚Öi alteori s─â accepte o ofert─â contemporan─â cu o estetic─â auster─â, poate insuficient de cald─â sau de muzical─â pentru a le satisface c─âut─ârile. Ei bine, diametral opus stau lucrurile ├«n muzica lui Eick, talent consacrat drept trompetist (dar care ╚Ötie a c├«nta perfect la TOATE instrumentele), c├«ndva doar membru al Jaga Jazzist ╚Öi Trondheim Jazz Orchestra, dar mai apoi semn├«nd ├«n calitate de leader patru albume la ECM Records, compuse ├«ntr-o tonalitate mai degrab─â senin─â, dinamic─â, pozitiv─â ÔÇô f─âr─â ├«ns─â a sc─âdea din calitatea, temeinicia sau seriozitatea conceptului, cu un filon liric, seduc─âtor, influen╚Ťat de folclor, dar complet original, adesea cu structuri de crescendo neasemuite.

Maturitatea proiectelor sale este indubitabil─â, precum ╚Öi orchestrarea inovativ─â a acestora, artistul pornind la drum cu un cvintet cu doi bateri╚Öti (concert sus╚Ťinut ├«ntocmai ╚Öi ├«n cadrul festivalului de la G─âr├«na, ├«n 2011), dar formulele put├«nd fluctua rapid, cu viteza de care autorul are nevoie pentru ilustrarea sentimentelor sale, zidite ad├«nc ├«n funda╚Ťia fiec─âruia dintre albume. Nimic nu ilustreaz─â mai bine aceste spuse dec├«t line-up-ul actual, de pe fierbintele Ravensburg (2018), care include ╚Öi nucleul cu care Eick sose╚Öte pentru prima oar─â ├«n Bucure╚Öti, aici, la Biserica Lutheran─â, adic─â pe prolificul pianist, compozitor, fotograf ╚Öi fum─âtor de pipa Andreas Ulvo (1983) ÔÇô partener de curs─â lung─â cu Eick ÔÇô ╚Öi pe ╚Öi mai t├«n─ârul violonist H├ąkon Aase (1992), mezin absolut al festivalului. Chiar ├«n acest trio au vr─âjit norvegienii publicul adunat ├«n R├«╚Önov, ├«n augustul anului trecut, pentru un memorabil concert tot ÔÇśde biseric─âÔÇÖ. Atunci ├«l auzeam pentru ├«nt├«ia oar─â pe Eick ├«ng├«n├«nd, cu vocea, ├«n surdin─â, o balad─â, acum piesa ├«n cauza ├«ncheie noul sau disc, un material cvasi-instrumental, fire╚Öte, pretins autobiografic.

Pe l├«ng─â adaptarea pertinent─â a repertoriului la cadrul solemn al spa╚Ťiului sacru, trio-ul Eick/Aase/Ulvo trebuie neap─ârat v─âzut ├«n concert pentru c─â aici ╚Öi numai aici Andreas Ulvo evolueaz─â nu la pian, ci la org─â de biseric─â, ╚Öi nu oricum, ci desc─ârc├«nd ├«n tuburile misterioase ╚Öiruri ├«ntregi de emo╚Ťii ╚Öi armonii de care cu siguran╚Ť─â nu ╚Ötia╚Ťi. Cum completeaz─â acestea tonurile din trompeta suav─â a lui Eick ╚Öi cum le leag─â vioara junelui Aase ? Nu l─âsa╚Ťi internetul s─â v─â istoriseasc─â, c─âci merit─â s─â afla╚Ťi dumneavoastr─â ├«n╚Öiv─â, direct din epicentrul unei experien╚Ťe complexe.

S├«mb─ât─â, 21 aprilie                                 

1st set: Yaron Herman

Al doilea recital cu care ne regaleaz─â Festivalul va apar╚Ťine pianistului israelian Yaron Herman (1981), un artist ce ├«n adolescen╚Ť─â s-a visat star al jocului de basket, doar c─â o accidentare i-a stopat ascensiunea sportiv─â ╚Öi l-a for╚Ťat s─â ├«╚Öi descopere talentul de muzician profesionist, s─â ╚Öi-l des─âv├«r╚Öeasc─â ├«n State, la Berklee, apoi s─â se stabileasc─â ├«n Fran╚Ťa ╚Öi s─â c├«╚Ötige numeroase premii na╚Ťionale ╚Öi interna╚Ťionale, s─â imprime la ACT Music ╚Öi la Blue Note, dar ╚Öi s─â fie ani la r├«nd pre╚Öedinte al juriului Concursului de Pian din cadrul Festivalului de Jazz de la Montreux. Este, f─âr─â dubiu, maximumul ce se poate ob╚Ťine dintr-un nedorit bete╚Öug.

Stilul ╚Öi aspira╚Ťiile estetice ale lui Herman s├«nt influen╚Ťate de multe, foarte multe curente muzicale diverse, opuse chiar, ╚Öi de arti╚Öti de talie ├«n spiritul c─ârora ╚Öi-a format urechea ╚Öi m├«na. De la Jarret la Bjork ╚Öi de la Police la Ravel, muzicianul a scris o hart─â proprie a sunetului nou, pe care continu─â s─â o ├«mbog─â╚Ťeasc─â, s─â o jaloneze cu repere personale ╚Öi cu reinterpret─âri jazz ale unor hituri din arii culturale total diferite.

├Änt├«lnit ├«n studiouri ╚Öi pe scene cel mai adesea ├«n trio, Yaron Herman a construit ├«n paralel ╚Öi o carier─â de pianist solist ╚Öi de teoretician al muzicii, instrumentului ╚Öi procesului componistic, organiz├«nd conferin╚Ťe, ateliere de crea╚Ťie, adev─ârate laboratoare unde ador─â s─â c├«nte ╚Öi s─â explice cum, de ce ╚Öi pentru ce.

Concertul s─âu din aceast─â a ╚Öasea edi╚Ťie a Jazz In Church marcheaz─â fericit ╚Öi st─âruin╚Ťa cu care organizatorii ne propun, ├«n mod regulat, de aproape un deceniu, at├«t ├«n Festival, dar ╚Öi ├«n evenimente de sine-st─ât─âtoare conceptul de Modern Solo Piano, una dintre ÔÇśm─ârcileÔÇÖ Asocia╚Ťiei Jazz.RO (╚Öi nu singura constant─â, c─âci nici matinalul Jazz For Kids nu va lipsi !), o structur─â care ofer─â publicului cei mai interesan╚Ťi ╚Öi originali piani╚Öti ai zilelor noastre, ├«ntr-o confruntare direct─â cu instrumentul rege. Nu e lipsit de savoare s─â ├«n╚Öir─âm aici numele celor ce au dat curs, p├«n─â acum, invita╚Ťiei, ├«n ordine alfabetic─â, spre a v─â provoca s─â o reconstitui╚Ťi chiar dumneavoastr─â pe cea cronologic─â: Alperin, B├Ąrtsch, Br├╝ninghaus, Couturier, Ferlet, Melnik, Mo┼╝d┼╝er, Takase, Tsabropoulos, Von Schlippenbach, Wesseltoft. ╚śi Herman.

2nd set: Giovanni Guidi Trio                           

De ani foarte buni e arhistiut c─â jazzul italian este un seme╚Ť edificiu cultural, un portdrapel al scenei europene din secolele trecut ╚Öi prezent, ingredientele sale de soi fiind tradi╚Ťia, aportul sistemului de educa╚Ťie (╚Öcoala, familia ╚Öi Biserica cultiv├«nd pe scar─â larg─â dragostea de instrument), laolalt─â de talentul ├«nn─âscut, nativ aceste na╚Ťii. Muzica a fost ╚Öi este un domeniu al excelen╚Ťei italiene╚Öti, ├«n foarte multe dintre genuri, ╚Öi ╚Öi ├«n jazz Italia are o pondere important─â ├«n tot ce se compune, c├«nta ╚Öi imprim─â, precum ╚Öi ├«n promovarea curentelor emergente. De aici, din Italia vine (revine), surpriz─â sau nu tocmai, giovanul Giovanni Guidi (1985), zis c├«ndva copilul-minune al scenei peninsulare de jazz, prezent ╚Öi ├«n edi╚Ťia de anul trecut. C├«nd ╚Ötii sau presupui c├«╚Ťi al╚Ťi mari mae╚Ötri a╚Öteapt─â s─â ├«╚Öi fac─â acordajul aici, la Jazz In Church, realizezi c─â nu este o stereotipie aceast─â inedit─â propunere, ci o ac╚Ťiune logic─â, date fiind talentul, sensibilitatea ╚Öi cantitatea de empatie transmis─â de acest pianist f─âr─â pereche. Acum, nu altc├«ndva, merit─â s─â mai t─âiem c├«te o felie din tortul mediteranean de note cu arom─â de sim╚Ťuri ╚Öi spum─â de melancolie al artistului. Nu ne pa╚Öte un exces, ci este o necesitate stringent─â; odat─â gustat m─ârul muzical, o alt─â propunere ar p─ârea tern─â ÔÇŽ

Dac─â ├«n 2017 Guidi era treime a proiectului Thanks For The Fire, cu Luca Aquino la trompet─â ╚Öi cu arhanghelul Rabbia la percu╚Ťii, acum el va fi prezent cu opera proprie, cu trio-ul ce ├«i poart─â numele ╚Öi se ├«ntrege╚Öte cu cona╚Ťionalul Francesco Ponticelli (1983) la contrabas ╚Öi cu portughezul Jo├úo Lobo (1981) la baterie, materialul muzical fiind d├ęj├á fixat pe c├«teva albume ECM.

Guidi ╚Öi Ponticelli fac parte din acea elit─â jazzistic─â a Italiei ce ├«╚Öi trece cu m├«ndrie ├«n biografie ÔÇťdescoperit de ├«nsu┼či Enrico RavaÔÇŁ, c─âci nu e pu╚Ťin lucru s─â te aprecieze, ├«ndrume ╚Öi promoveze chiar sensei-ul cel cu 10 dani. C├«nt├«nd ├«mpreun─â ├«nc─â din adolescen╚Ť─â, cei doi se completeaz─â perfect, ating├«nd cote maxime ├«n at├«t de r├«vnitul interplay, iar prezen╚Ťa tobosarului lusitan (un nume foarte c─âutat pe ├«ntreaga scen─â european─â), de genera╚Ťie cu cei doi, se prea justific─â, sunetul acestui trio clasic dob├«ndind noi valen╚Ťe ├«n interpretare, dar mai ales ├«n inducerea c─âtre public a unor puternice st─âri emotive. C─â s├«nt acestea de extaz sau de visare, de entuziasm sau de spleen conteaz─â ├«n mic─â m─âsur─â, important este c─â muzicii lui Guidi, redat─â ├«n aceast─â aliniere, nu ├«i po╚Ťi r─âm├«ne impasibil. Ar fi superfluu s─â mai subliniem c─â, aidoma trio-ului nordic de vineri, ╚Öi aici intalnim un jazz temperamental, cu compozi╚Ťie str─âlucit─â, rareori cu piese altfel dec├«t originale, foarte autentic ╚Öi extrem de virtuoz, un num─âr de podium.

              

Duminic─â, 22 aprilie

1st set: Sylvie Courvoisier / Mark Feldman

├Än╚Ötiin╚Ťa╚Ťi-v─â prietenii c─â ultimele episoade ale Festivalului se difuzeaz─â ├«n Seara American─â ÔÇô o vom numi a╚Öa nu doar gra╚Ťie cet─â╚Ťeniilor arti╚Ötilor care ne onoreaz─â, dar ╚Öi din perspectiva materialelor muzicale ce ni se preg─âtesc: diverse, curajoase, imperfectibile tehnic ╚Öi excelent rodate.

Al doilea duo al serialului nostru are c├«teva caracteristici cheie: este de factur─â clasic─â ÔÇô vioar─â ╚Öi pian, str─âluce╚Öte ├«n toat─â zona de crossover (├«n╚Ťeleg├«nd aici prin asta avangard─â mixat─â cu muzic─â de camer─â ╚Öi cu jazz consacrat) ╚Öi func╚Ťioneaz─â at├«t ├«n luminile rampei, c├«t ╚Öi ├«n universul privat al protagoni╚Ötilor, so╚Ťii Sylvie Courvoisier ╚Öi Mark Feldman (1955). Cea dint├«i este una dintre foarte pu╚Ťinele op╚Ťiuni ale organizatorilor de a readuce un artist care a evoluat d├ęj├á ├«n acest festival, desigur, cu o alt─â formul─â, atunci ├«n trio, acum cu partenerul de curs─â lung─â, cei doi ├«mp─âr╚Ťind scena ╚Öi relebunele vie╚Ťii de peste 20 de ani.

N─âscut─â ├«n Elve╚Ťia, ├«ndrumat─â c─âtre muzica de jazz chiar de tat─âl ei, un pianist amator, ╚Öcolit─â la Lausanne, stabilit─â ├«n New York ╚Öi victorioas─â ├«n tot ceea ce a ├«ntreprins (concerte al─âturi de cei mai prestigio╚Öi din breasl─â, membr─â a ÔÇ×echipei John ZornÔÇŁ, zeci de albume la mari case de discuri, un consacrat nume propriu de pianist-compozitor) ÔÇô iat─â cartea de vizit─â a artistei, ajuns─â la maturitate artistic─â deplin─â a╚Öa cum ╚Öi numele s─âu ne sugereaz─â. Sylvie Courvoisier este sinonim pentru o muzic─â de jazz contemporan foarte original─â, foarte nobil─â ╚Öi de un dinamism care scoate de sub semnul ├«ntreb─ârii egalitatea dintre sexe.

├Än Mark Feldman, (foarte t├«n─ârul) decan de v├«rst─â al edi╚Ťiei de anul acesta, g─âsim o personalitate emblematic─â a ultimelor decenii de c─âut─âri ╚Öi ├«mpliniri muzicale ÔÇô americane, europene. Povestea succint─â a carierei sale ar ocupa c├«teva zeci de pagini, dar de am fi nevoi╚Ťi (╚Öi s├«ntem !) s─â o reducem la esen╚Ť─â am aminti doar ani buni de lucru ├«n SUA ╚Öi ├«n Europa drept violonist sau solist ├«n orchestre simfonice, stagii memorabile de jazz cu John Abercrombie, Paul Bley, Marc Ribot, Zorn ╚Öi, a╚Ťi ghicit, Sylvie, leader sau sideman, cum ╚Öade bine jazzistului. Prezen╚Ťa sa, at├«t pe albume proprii c├«t ╚Öi ale altor mari arti╚Öti, este u╚Öor recognoscibil─â ├«n virtutea sunetului distinct al instrumentului s─âu, poate cea mai cunoscut─â amprent─â a viorii ├«n jazz, un sound ce aduce adesea drept electric, pur acustic ├«ns─â.

Chiar dac─â invita╚Ťii no╚Ötri au bogate cariere individuale, ei revin constant la formula pas-de-deux pe care au debutat-o ├«n 1997 ╚Öi care, de atunci, vede luminile rampei pe toate scenele mari ale lumii, ├«n mod regulat, dezvolt├«nd un repertoriu format din piese proprii ╚Öi muzic─â de Zorn, c─âruia i se adaug─â o extraordinar─â intui╚Ťie pentru improviza╚Ťie. ├Äntrebat─â de ce munca al─âturi de Feldman este o reu╚Öit─â, Courvoisier explic─â: ÔÇ×Cred c─â ├«mp─ârt─â╚Öim o aceea╚Öi viziune estetic─â.ÔÇŁ

Last set          

The Bad Plus

Oric├«t am iubi Festivalul, accept─âm faptul c─â are, la fiecare edi╚Ťie, ╚Öi un sf├«r╚Öit, o coda, un num─âr de final care, anul acesta va fi semnat de trio-ul de pian/contrabas/baterie ce a redescoperit, peste ocean, sunetul muZZicii, deplas├«nd cursorul ascult─âtorilor tradi╚Ťionali ╚Öi pe cel al noului val de consumatori din b─âtr├«nul, d├ęj├á monotonul secol XX direct ├«n actualitatea fierbinte ÔÇô ╚Öi pun├«nd pe jar criticii. Toate astea ├«nc─â de la debutul trupei, chiar ├«n anul de cump─ân─â 2000, c├«nd The Bad Plus au luat fiin╚Ť─â nu ├«n creuzetul new-yorkez al jazz-ului, nu ├«n leag─ânul pop-rock californian ╚Öi nici la umbra blues-ului sudist, ci ├«n centrul Americii, zisul Midwest, de unde era, statistic vorbind, pu╚Ťin probabil s─â se intrez─âreasc─â o atare reform─â muzical─â. Ca, de altfel, ╚Öi pe malul nostru de Atlantic, unde nu s-ar fi b─ânuit c─â marea surpriz─â, de-a dreptul mesianic─â, s─â fie de sorginte suedez─â ÔÇô r─âspunsul ghicitorii ceva mai jos.

Aproape dou─â decenii au evoluat ├«mpreun─â cei trei membri fondatori ÔÇô Reid Anderson (1970) ÔÇô contrabas, Dave King (1970) ÔÇô tobe, Ethan Iverson (1973) ÔÇô pian ÔÇô, adun├«nd multe concerte, nu pu╚Ťine albume ╚Öi cresc├«nd, pe merit, faima uneia dintre cele mai originale, dar ╚Öi mai valoroase voci ale scenei interna╚Ťionale, o trup─â catalogat─â drept jazz de avangard─â, care redefine╚Öte ╚Öi parametrii de evolu╚Ťie a clasicului trio, dar ╚Öi a╚Ötept─ârile celor ce caut─â s─â ├«i vad─â pe viu, s─â ├«i asculte ╚Öi chiar s─â fredoneze compozi╚Ťii proprii sau cover-uri magistral reg├«ndite de cei trei. Pentru c─â trebuie s─â o spunem, c├«nd vine vorba de cover, de arta reinterpret─ârii ╚Öi inov─ârii unei piese a altui artist pe care publicul o ╚Ötie, o are ├«n subcon╚Ötient bine amprentat─â, nimeni nu rivalizeaz─â cu The Bad Plus. Aparent aici ar fi regatul lor, domeniul lor de v├«n─âtoare, sta╚Ťia lor orbital─â, marca The Bad Plus ┬ę. De la pop, rock, jazz ╚Öi p├«n─â la Stravinsky totul e cernut prin urechile, instrumentele, virtuozitatea ╚Öi bunul lor gust, din forja aceasta piesele ie╚Öind ╚Öi reconoscibile, ╚Öi diferite. Av├«nd un PLUS. Aparent ziceam, ├«ntruc├«t trupa este cu adev─ârat te-ri-bi-l─â, extraordinar─â, ├«n piesele proprii. Te ╚Öi miri de ce mai rezolv─â ╚Öi ecua╚Ť├«i ale altora c├«nd au un propriu ╚Öi arhisuficient spa╚Ťiu matematic. Compus de to╚Ťi membrii, repertoriul lor aduce ├«n orchestra╚Ťie ╚Öi tehnic─â, ├«n toate albumele, dar ╚Öi ├«n concert (╚Öi c├«nd spunem c─â ÔÇ×aduceÔÇŁ ├«nseamn─â c─â ne treze╚Öte imediat amintirea) cu prea timpuriu dizolvatul Esbjorn Svensson Trio, grupul de mare rezonan╚Ť─â pe care ├«l evocam mai sus ╚Öi care s-ar fi a╚Öternut des─âv├«r╚Öit pe unul (sau mai multe) dintre afi╚Öele Jazz In Church.

Anul acesta marcheaz─â renovarea trio-ului The Bad Plus. Dup─â at├«ta vreme ├«n care i-au reinventat pe al╚Ť├«i, le sosi p├«n─â ╚Öi lor r├«ndul s─â o fac─â, pianistul fondator Ethan Iverson fiind ├«nlocuit de un alt nume mare alt scenei nord-americane, prolificul muzician de culoare Orrin Evans (1975). Se ├«nt├«mpl─â lucruri dintr-acestea ├«n muzic─â, ╚Öi ├«n via╚Ť─â, artistul vr├«nd uneori s─â se elibereze chiar de gloria de sine cl─âdit─â, s─â o apuce pe alt─â c─ârare, s─â descopere un alt lumini╚Ö. ├Äns─â noul material discografic semnat ├«n formula actual─â, lansat chiar la startul acestui an al schimb─ârii, ╚Öi care, potrivit titlului, este continuarea unei pove╚Öti mai vechi, ei bine, noul material are pe de-a-ntregul ADN-ul unic al trio-ului cel cu nume greu de priceput ╚Öi fanii nu vor putea s─â disimuleze satisfac╚Ťia. La Bucure╚Öti, ├«n concertul de care vorbim, vor ├«ncheia apoteotic seara american─â ╚Öi festivalul Jazz In Church de anul acesta, transfigur├«nd serios ce ├«n╚Ťelegem, ce a╚Ötept─âm ╚Öi ce primim din muzic─â.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.