Patru actori, patru imagini ale lui Claude Chabrol

În Télérama Stéphane Audran, Michel Duchaussoy, Isabelle Huppert și Anna Mouglalis îl evocă pe Chabrol, regizorul cu care au lucrat de-a lungul timpului. Patru mărturii profund umane despre un mare regizor.

Michel Duchaussoy: “Amintirile din timpul filmărilor cu Chabrol nu sînt decît momente extrem de vesele și de fericite, fără tensiuni, fără neînțelegeri, fără violență. Exista întotdeauna, în acele zile, un contrapunct comic la posomorala poveștii. (…) El zicea: “În cinema sînt cei care caută și cei care găsesc”.

Stéphane Audran: “Muncea cu plăcere. Avea o tehnică incredibilă. Mie nu-mi plăceau gros plans-urile, mi se părea dezgustătoare această manieră de a arăta emoția ca și cînd ți-ai etala fesele, dar cu Chabrol era diferit, căci cunoștea obiectivele, gramatica cinematografică, locul just al camerei și se bucura de o mare complicitate din partea echipei.”

Isabelle Huppert: “Relația noastră de lucru era simplă ca bună ziua – atît de evidentă, atît de fluidă. Ne găsiserăm, ne recunoscuserăm, uneori ne pierduserăm, pentru a ne regăsi și mai bine. Încă de la primul film, era ca și cînd făcuserăm deja zece altele înainte. Aveam sentimentul atît de precis, și de reciproc, cred, de a fi pe un teren nu cucerit, dar cunoscut.”

Anna Mouglalis: “Chabrol este primul care a apreciat decalajul dintre vocea mea și fizicul meu. (…) Cu Chabrol nimic nu era niciodată dramatic sau problematic. Platoul de filmare era locul din lume unde se simțea cel mai bine, acolo mînca, trăia și dormea cel mai bine.”