O incursiune în Future Museum

Future Museum este o platformă deschisă care funcționează pe bază de open call, organizată de către Centrul Ceh începînd cu ianuarie 2016, cînd artiștii și curatorii stabiliți în România și în Republica Moldova au fost invitați să aplice cu propunerile propriilor proiecte, ulterior selectate de un juriu internațional. Accentul cel mai puternic al Future Museum este pus pe încrederea în concepte și intenții neexplorate, fenomene necunoscute, scheme și teorii nedescoperite și fără precedent. Proiectul Future Museum intenționează să traseze schimbări sociale, revoluții și momente de tranziție, iar prin acest proces să inițieze noi configurații ale spațiului și timpului. O trăsătură definitorie este și axarea pe aspectele nedescrise pînă acum ale procesului artistic. Astfel, spațiul expozițional cu o suprafață de 120m² , situat în incinta Centrului Ceh, oferă prilejul unor experimente artistice și instalații specifice care interacționează în mod direct cu tipologiile netradiționale ale istoriei artei vizuale. Prin open call se oferă spațiul atît proiectelor solo ale artiștilor individuali, dar și duo-uri lor artistice sau artei de grup.

În primul an al platformei, cele patru proiecte selectate pentru expoziții au fost cele ale artiștilor Mona Vătămanu & Florin Tudor, Tatiana Fiodorova și Anca Raluca M.

27 ianuarie – 11 martie 2016 – „When A Book Becomes A Message”, a fost prima expoziție solo a artistei Tatiana Fiodorova în București și a prezentat conceptul cărților de artist, pentru ea acesta fiind unul dintre modalitățile de expresie predominante în procesul artistic. Expoziția a inclus publicațiile „IN search of the social body of Soviet artist”, „Soviet Passport” și „Factory Steaua Roșie”. Două noi publicații au fost create special pentru această expoziție: „Bessarabia and Inhabitants” și „Toilet Paper Map Bucharest”. Proiectul „Bessarabia and Inhabitants” a continuat cercetarea Tatianei Fiodorova în trecutul basarabean sovietic prin intermediul arhivei fotografice a răposatului său tată, Vasilii Lefter. „Toilet Paper Map Bucharest”, succesorul „Toilet Paper Map Prague” (2012) și „Toilet Paper Map Vienna” (2015), a prezentat o colecție comparată a hîrtiei igienice din diferite instituții de artă, muzee și spații publice, în scopul analizei acesteia în raport cu costul prețurilor de intrare și cu serviciul cu clienții. În acest mod hîrtia igienică devine un marker important în datele instituției, calitatea acesteia reflectînd uneori atitudinea instituției față de public.

24 iunie – 22 iulie 2016 – „B L A N K” este expoziția artistei Anca-Raluca şi evocă fenomenul hoarding-ului, prin selectarea unor obiecte strînse de-a lungul timpului într-un soi de muzeu domestic și apoi vopsirea lor și plasarea într-un spațiu alb, reprezentînd procesul de purificare prin vopsire, eliminîndu-se astfel parțial identitatea obiectelor și poziționarea acestora într-un non-spațiu desemnat, un spațiu gol – blank.

19 septembrie – 21 octombrie 2016 – „What Seems To Be Still Alive Is The Power Of That Dream To Bring People Together And To Create Another History”, expoziția artiștilor Mona Vătămanu și Florin Tudor s-a centrat asupra eseului cinematografic „Gagarin’s Tree”, iar un interviu cu filosoful Ovidiu Tichindeleanu a abordat teme precum explorarea spațiului, imaginar și propagandă în utopia socialistă. Expoziția a inclus totodată o selecție de filme mai vechi ale artiștilor, precum „The order of things” (2011), „All that is solid melts into air” (2013) și „Rite of Spring” (2010).

În 2017, accentul s-a pus pe un grup de artiști emigranți, fiecare născut în România ca apoi să se stabilească într-o altă țară sau să petreacă mulți ani în străinătate. Artiștii selectați au fost – Ovidiu Anton, Anetta Mona Chișa & Lucia Tkáčová și Andrei Ujică & João Tabarra. Seria de expoziții a urmărit experiențele a două sau mai multe aspecte culturale ale vieții artiștilor, oferind perspective particulare din care se relevă în mod diferit fenomene politice, sociologice și culturale. Totodată, un accent deosebit se pune asupra schimbărilor geopolitice globale contemporane.

18 mai – 30 iunie 2017 – „Home Is Where My Problems Are”  este expoziția artistului Ovidiu Anton, în care în centrul atenției s-a aflat lucrarea creată în colaborare cu antropologul Alexandru Bălășescu, „Smells like Paradise” (2016) – cei doi protagoniști ai filmului sînt doi cîini care au fost mutați în țări diferite; prin ochii acestora se pot observa codurile culturale diferite ale Austriei și României.

7 iulie – 30 septembrie 2017 – „a huMan, a Lack, a Coin, a cAst. voTe it”, titlul expoziției duo-ului format din Anetta Mona Chișa & Lucia Tkáčová reprezintă o anagramă a numelor artistelor, într-o practică recentă a acestora prin care fiecare dintre expozițiile lor solo sau proiecte primește una dintre cele 11 octilioane de permutări posibile din cele 27 de litere ale numelor sale.

29 noiembrie 2017 – 23 februarie 2018 – „Allegro Molto Lento – b” de Andrei Ujică & João Tabarra este o instalație care combină fragmente din medii diferite, puse laolaltă în scopul de a crea apariția unor noi circumstanțe. Cele trei niveluri sînt scoase din contextul filmului „Out of the present” – reeditate pentru a genera distanța exactă în contextul naturii, invariabile mai mari ca cel al istoriei.

Pentru 2018, Future Museum își propune să sprijine artiști tineri, emergenți, axîndu-se totodată pe mobilitate, prin promovarea artiștilor de pe teritoriul țării care vor avea șansa să fie expuși în spațiul pus la dispoziție de Centrul Ceh. Artiștii selectați sînt Vilmos Koter, Alina Popa și Alexandra Croitoru.

Vilmos Koter urmează să expună începînd cu prima săptămînă a lunii iulie pînă în prima săptămînă din septembrie, instalația sa făcînd parte din prima expoziție solo din cariera artistului. Koter s-a născut în Miercurea-Ciuc şi a absolvit facultatea în Cluj-Napoca. Ca artist, el nu se încadrează într-un singur gen, formele sale de expresie fiind determinate de mesajele pe care dorește să le transmită.

Scopul Future Museum nu este unul comercial, ci unul social – atît pentru artişti, cît şi pentru public. Pe lîngă cadrul expozițional care se oferă artiştilor, se încearcă aducerea în faţa publicului necunoscător a unui alt fel de eveniment. Există puţine spaţii care să nu pună accent pe valoarea de piaţă a obiectului artistic, ci pe susţinerea artistului şi educarea publicului. 

Foto: expo Anetta Mona Chișa & Lucia Tkáčová