O identitate europeană mai puternică, grație educației și culturii

„Dacă ar fi să o iau de la capăt, aș începe cu cultura.” Acest citat – atribuit în mod greșit lui Jean Monnet – intră în centrul atenției în această săptămînă, în care cei 28 de lideri din UE se întîlnesc la Göteborg, în Suedia. Pentru acest prim popas din călătoria a cărei destinație va fi orașul Sibiu din România, la 9 mai 2019, liderii au ales o temă care se află în inima viitorului Europei. Prin educație și cultură, transformăm circumstanțele în oportunități și oglinzile în ferestre, și prindem rădăcini ca cetățeni europeni.

UE nu are competențe directe în domeniul educației și culturii, însă, grație instrumentelor de care dispune, ajută statele membre să coopereze mai bine și facilitează mobilitatea profesională a artiștilor și a profesorilor în întreaga Europă.

Acest lucru este esențial avînd în vedere cît de multe provocări sînt transfrontaliere și necesită un răspuns colectiv. De exemplu, cum îi putem ajuta pe cei 44% dintre europenii de toate vîrstele care încă nu au competențe digitale de bază? Cum putem susține libertatea presei, pluralismul mass-mediei și jurnalismul de calitate? Și cum ne putem afirma valorile libertății și democrației în fața populismului și a xenofobiei? Răspunsul la aceste întrebări trebuie să includă și educația și cultura, motiv pentru care Comisia Europeană va prezenta liderilor măsuri concrete care să fie puse în aplicare pînă în 2025.

O soluție care întrunește acordul tuturor este programul Erasmus+, care își sărbătorește anul acesta cea de-a treizecea aniversare. Prin intermediul său, peste 9 milioane de persoane au beneficiat de o ședere într-o altă țară a UE, în calitate de studenți, ucenici, voluntari, stagiari sau chiar profesori. La baza acestui succes se află dorința europenilor de a fi din ce în ce mai mobili, de a descoperi cum trăiesc, lucrează și studiază alții. Pînă în 2025, UE ar putea dubla numărul de participanți la programul Erasmus+. Astfel, la program ar putea participa cel puțin 7,5% dintre europeni.

Pentru a facilita mobilitatea studenților, în 2019 vom lansa „Legitimația de student europeană electronică”, legitimație care va cuprinde informații referitoare la diplome și calificări. Aceasta va permite studenților să aibă acces la formare în orice instituție și în sectoarele cele mai de viitor, cum ar fi știința, tehnologia, robotica sau construcțiile civile.

În prezent, recunoașterea diplomelor la nivelul Europei este departe de a fi automată. Pe baza „procesului Bologna”, care a deschis calea pentru recunoașterea reciprocă, un „proces Sorbona” ar putea merge și mai departe. Printr-un astfel de proces s-ar putea îmbunătăți recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățămînt secundar și superior, iar validarea transfrontalieră a formărilor și a certificatelor ar putea deveni o simplă formalitate. Comisia este pregătită să prezinte, în mai 2018, o propunere pentru a transforma această viziune în realitate.

O cooperare mai intensă între statele membre înseamnă, de asemenea, crearea unei rețele europene de universități, precum și veritabile universități europene. Mai precis, acest demers ar include o nouă Școală de guvernanță europeană și transnațională, găzduită de Institutul Universitar European din Florența, Italia.

În domeniul culturii, programul „MEDIA” este o poveste de succes pentru cinematografia europeană încă din 1991. În total, 2,5 miliarde de euro s-au investit în producția și proiecția de opere audiovizuale europene. Pe alt plan, Capitalele Europene ale Culturii au contribuit la intensificarea turismului și la regenerarea a 56 de orașe în ultimii 32 ani.

Cultura este o mare bogăție pentru Europa și trebuie să o protejăm în aceste vremuri în care lucrurile evoluează mai rapid și par să fie mai efemere decît oricînd. Acesta este motivul pentru care Europa va consacra anul 2018 patrimoniului său cultural, fie că este vorba de istorie, arhitectură, literatură, film sau artă. Prin sprijinul de lungă durată pe care l-a acordat canalului Euronews, Comisia ar dori ca acesta să își consolideze rolul de furnizor de informații europene în interiorul Europei, dar și în afara sa.

La Göteborg, educația și cultura trebuie să constituie punctul de plecare pentru construirea viitorului Europei. Acestea generează locuri de muncă și creștere economică, contribuie la promovarea echității sociale și sînt cel mai bun liant al unității între toți europenii.

Jean-Claude Juncker este preşedintele Comisiei Europene.

Tibor Navracsics este comisar european pentru Educatie, Cultură, Tineret şi Sport.