Nominalizări la premiile Grammy – muzică clasică
15 februarie 2016 este data la care vor fi anunțați cîștigătorii premiilor Grammy, probabil cele mai cunoscute și importante distincții din industria muzicală. Printre numeroase alte categorii, și cea dedicată muzicii clasice; printre nominalizări, mai multe discuri la care am avut acces și din România, difuzate și la Radio România Muzical.
Best Orchestral Performance
Cea mai bună interpretare orchestrală, 5 discuri nominalizate, dintre care două și în campania românească “Votează discul de muzică clasică al anului 2015”: Simfonia a IV-a de Anton Bruckner, în interpretarea Orchestrei Simfonice din Pittsburgh, dirijate de Manfred Honeck și Simfonia a X-a de Dmitri Șostakovici, cu Orchestra Simfonică din Boston, dirijor Andris Nelsons.
Puncte în comun: sînt înregistrări din concert live, lucrări monumentale, dificile, o captare impecabilă din punct de vedere tehnic (la acest aspect iese și mai mult în evidență Bruckner, Reference Recordings – editorul – fiind recunoscut pentru calitatea tehnică excepțională); orchestre americane de primă mînă conduse de dirijori specializați în repertoriul propus: Manfred Honeck, în repertoriul post-romantic austriac, Andris Nelsons, în muzica rușilor din prima jumătate a secolului XX.
Best Opera Recording
Cea mai bună înregistrare de operă, tot 5 discuri nominalizate, din nou două în campania “Votează discul de muzică clasică al anului 2015”: Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart, într-o producție dirijată de Yannick Nezet Seguin și Copilul și vrăjile de Maurice Ravel, dirijor Seiji Ozawa.
“Răpirea din serai” face parte dintr-o serie de 7 opere proiectate să apară pe disc, înregistrate de tenorul Rolando Villazon și dirijorul Yannick Nezet Seguin – este al treilea din serie. Villazon cîntă alături de artiști vorbitori de limba germană; pentru el, un nativ mexican, a fost o provocare să înregistreze o operă în limba germană, fiind prima dată cînd s-a încumetat la o asemenea întreprindere. Sîntem în fața unei înregistrări de mare acuratețe stilistică, pentru că Mozart nu poate fi interpretat oricum și de oricine, și prin aceasta o mare reușită. Iar alături de mult-mediatizatul Villazon, o vedetă incontestabilă a momentului, găsim și nume cel puțin la fel de importante, cum sînt soprana Diana Damrau și baritonul Thomas Quasthoff (acesta din urmă, într-un rol vorbit).
Copilul și vrăjile este de fapt o mini-operă de Maurice Ravel, o lucrare scrisă la început de secol XX care înglobează toate stilurile și curente existente în epocă, de la impresionism la jazz. Și așa cum pentru Villazon a fost o premieră să înregistreze în limba germană, și pentru dirijorul acestei mini-opere a fost o premieră această înregistrare. Seiji Ozawa, care a împlinit în septembrie 80 ani, este unul dintre cei mai cunoscuți dirijori ai momentului, în orice caz, cel mai important dirijor de origine japoneză, specializat în repertoriul francez. Iar pentru acest disc, apărut chiar în preajma zilei cînd a împlinit 80 ani, a ales lucrări din repertoriul francez care au o nuanță asiatică, împăcînd astfel cultura sa de origine și de adopție. La “Copilul și vrăjile” a colaborat cu artiști francezi, nume care nu sînt în prim planul mediatic, dar care cunosc foarte bine stilistica lui Ravel. Discul este completat de ciclul de melodii cu orchestră Șeherazada, tot de Ravel, unde solistă este însă vedeta americană Susan Graham.
Best Classical Instrumental Solo
Interpret solist - printre cele 5 nominalizări o găsim și pe cea a discului înregistrat de pianistul rus Daniil Trifonov, alături de Orchestra Simfonică din Philadelphia, condusă de Yannick Nezet Seguin (e o performanță pentru acest dirijor canadian să fie nominalizat în același an la două categorii diferite ale premiilor Grammy). Pe disc, teme cu variațiuni, lucrări de Rahmaninov (celebra Rapsodie pentru pian și orchestră pe o temă de Paganini, variațiunile pe teme de Chopin și Corelli) sau inspirate de Rahmaninov (Rachmaniana, lucrare semnată chiar de Daniil Trifonov).
Versiunea Trifonov – Seguin pentru Rapsodia pe o temă de Paganini este una dintre cele mai bune pe care le-am ascultat în ultimii ani. E totul aici: tehnicitate, lirism, spontaneitate, prospețime, dar și o legătură cu tradiția (Trifonov, acum în vîrstă de 24 ani, este considerat continuatorul școlii ruse de pian, pe filiera Rahmaninov – Richter). Și cum Daniil Trifonov va putea fi ascultat la București în ediția 2017 a festivalului Enescu, cred că interesul pe care ar trebui să-l acordăm acestui disc este încă mai mare.
Best Classical Solo Vocal Album
Prezență vocală solistă: nominalizat, ultimul album al mezzosopranei Cecilia Bartoli, St. Petersburg, lansat pe 13 octombrie 2014. Un album cu arii de secol XVIII descoperite de Cecilia Bartoli în arhiva teatrului Mariinski din St Petersburg, mărturii dintr-un secol cînd țarii și țarinele Rusiei aveau ambiția de a demonstra că St Petersburgul este o capitală de talia culturală a altor orașe mari europene. Ariile nu sînt compuse de ruși, ci de italieni și nemți. Ineditul este asigurat de faptul că unele dintre aceste arii sînt, totuși, în limba rusă, iar a o asculta pe Bartoli cîntînd în rusește este o experiență în sine.
Sigur, acestea sînt doar spicuiri din nominalizările la premiile Grammy care se vor acorda pe 15 februarie 2016, însă sînt albume de certă calitate aflate la doar un click distanță pentru ascultare, pentru că urmînd linkurile de mai sus, puteți găsi emisiunile de la Radio România Muzical în care s-au difuzat integral aceste albume care au o garanție în plus a calității prin aceste nominalizări. E bine de știut și că doar pînă în 10 ianuarie 2016 mai pot fi votate discurile intrate în campania “Votează discul de muzică clasică al anului 2015”, ce-și propune ca numai în baza voturilor și notelor acordate de vizitatori să desemneze Discul de muzică clasică al anului 2015 în România. Așa că nu ezitați, mai ales în perioada următoare, cînd avem poate mai multă dispoziție pentru aceasta, ascultați muzică bună: sărbătorile vor fi mai frumoase!
