Migranţii şi divizarea Europei
Valul de migranţi care vin spre Europa continuă să se "umfle" în ciuda diviziunilor europene pe această temă. Astfel, ieri s-a înregistrat un număr record de treceri la frontiera sîrbo-ungară. O graniţă ce ar putea fi închisă ermetic de armată peste cîteva zile de autorităţile de la Budapesta. Austria şi-a suspendat şi ea sine die legăturile feroviare cu Ungaria pe motiv că reţeaua este prea "congestionată". După "modelul" maghiar par să se inspire şi danezii care încearcă să frîneze tranzitul migranţilor în drum spre Suedia, ţară în care aceştia sînt însă bineveniţi.
Intre timp, 13 mari ziare europene au publicat un apel, o scrisoare deschisă guvernelor europene cerîndu-le o "acţiune decisivă în faţa crizei migranţilor pentru care UE face prea puţine şi prea tîrziu".
În urma presiunilor făcute de Berlin şi Bruxelles, poziţiile anumitor europeni s-au mai îndulcit. Polonia a adoptat un ton mai moderat, Spania care spunea nu demult că şi-a atins capacităţile de primire a promis că se va conforma exigenţelor comunitare şi pînă şi David Cameron, premierul britanic, care nu e direct obligat să se supună cerinţelor UE, s-a lăsat cuprins de emoţie şi a cedat, acceptînd 20 de mii de sirieni dar nu şi cotele propuse de Bruxelles.
Disensiunile europene pe tema acestor migranţi - de cele mai multe ori sirieni sau irakieni - contrastează cu apeluri la generozitate lansate de Comisia europeană şi mai ales de Germania. Cum se explică acest lucru?
Citiţi şi ascultaţi mai multe pe rfi.ro.
