Iubire și carne

Marţi, 17 iunie, ora 19, Institutul Francez din București vă invită la Teatrul L.S. Bulandra, sala Liviu Ciulei (Izvor) va avea loc spectacolul de excepție Amore e carne / Iubire și carne, semnat de Pippo Delbono și Alexander Bălănescu.

Îl regăsim pe Pippo Delbono în forma neaşteptată a unui spectacol-concert. Această nouă piesă a regizorului şi actorului italian ne vorbeşte despre întîlnirea lui cu compozitorul şi violonistul Alexander Bălănescu, fost elev al lui Pinchas Zukerman şi Itzhak Perlman. O întîlnire, amestec de muzică şi poezie, ce subliniază pasiunea comună a celor doi pentru vioară.

Pornind de la versurile lui Rimbaud, Pippo Delbono își dedică spectacolul maeștrilor, marilor scriitori ai secolului XX: Pasolini, Artaud, Eliot și Whitman. O narațiune asemănătoare unei incantații, pentru care muzica a fost creată de către Alexander Bălănescu. Asemenea unui suflet care suspină, notele vioarei se îmbină cu frazele grave rostite pe scenă. Între experiența morții și dorința de a trăi, munca lor rezultă într-un concert la patru mîini.

Acest spectacol-concert este întîlnirea mea cu vioara. Vioara, instrumentul la care cînta tatăl meu seara, odată întors de la lucru. Vioara pe care mai apoi a vîndut-o. Și pe care astfel nu am mai auzit-o. Vioara ce trimite la o presupusă legatură a mea de familie cu Nicolò Paganini. Violonistul îndrăcit.

Cînd l-am auzit pe Alexander Bălănescu cîntînd la vioară, am auzit în muzica lui ca niște țipete ale  sufletului. Aceste note, aceste acorduri le-am mai auzit doar cînd nu puteam adormi, în copilărie. Și am auzit la el cîntul altor vieți, exiluri, orgolii de popor rănit, cîntecul unui ținut frumos și amar : România.

Vocea și vioara s-au apropiat asfel și s-au amestecat apoi cu cuvintele lui Pasolini, Rimbaud, Whitman, Eliot, în încercarea de a regăsi acele fire secrete, nevăzute, magice poate, care unesc oamenii, istoriile și poveștile, dincolo de diferențe, dincolo de apartenența la o națiune, la o limbă, dincolo de existența aici, în lumea viilor sau dincolo de lumea celor duși. Cine știe, poate că muzica este povestea secretă care unește și care readuce armonie lucrurilor.” – Pippo Delbono

***

Alexander Bălănescu este un compozitor prolific şi, de asemenea, unul dintre cei mai vizionari şi mai incitanţi violonişti ai vremurilor noastre.

S-a născut în România iar la vîrsta de 7 ani începe să urmeze cursurile Şcolii Speciale de Muzică din Bucureşti, unde îi are ca profesori pe Dolly Koritzer, Garabet Avakian şi Ştefan Gheorghiu. Apoi îşi continuă studiile la Academia Rubin de la Ierusalim alături de Iair Kless, la Trinity College din Londra alături de Bela Katona şi la Julliard School din New York în perioada 1975-1979 alături de Dorothy Delay, luînd de asemenea parte la cursuri cu Pinchas Zukerman. În 1979 Bălănescu devine liderul Ansamblului Michael Nyman alături de care susţine turnee mondiale vreme de 15 ani, ocupînd în acelaşi timp şi poziţia de lider al Ansamblului Gavin Bryars.

În 1987, Alexander Bălănescu îşi formează propriul cvartet. Bălănescu Quartet a lucrat îndeaproape atît cu Michael Nyman, Gavin Bryars şi Kevin Volans, cît şi cu muzicieni din lumi muzicale diferite precum John Lurie, David Byrne, Keith Tippett, Carla Bley, Rabih Abou Khalil, Spiritualized şi the Pet Shop Boys. Dinamismul cvartetului şi abordarea sa inovatoare a repertoriului duc la spectacole pe 4 continente în diferite locaţii, de la cluburi intime la stadioane.

Pippo Delbono, scriitor, actor și regizor, s-a născut la Varazze, Italia, în 1959.

Și-a început studiile de teatru clasic, apoi, în Danemarca, a studiat principiile teatrului oriental printr-un antrenament riguros al corpului și a vocii.

Mai tîrziu, în Germania, a fost invitat de către Pina Bausch să se alăture laboratorului ei.

La începutul anilor 1980, fondează Compania Pippo Delbono, alături de care creează cele mai multe spectacole, de la Il Tempo degli Assassini (1987) la Orchids (2013).

Alături de investigările asupra persoanelor marginalizate, Pippo Delbono investighează de ani buni limbajul filmului.  În iunie 2013, filmul său, Amore Carne (cîștigătorul Marelui Premium de la Festivalul de Film Nyon din Elveția) a fost distribuit în Italia și Franța, după ce a fost proiectat în secțiunea Orizzonti la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, ediția a 68-a din 2011.

Printre premiile care i-au fost decernate se numără Premiul Ubu pentru Barboni, Premiul Criticilor pentru Guerra, Premiul Olimpic pentru Inovația Teatrală pentru Gente Di Plastica și Urlo, iar în 2009, la Wroclaw, Polonia, a primit Premiul European pentru Noi Realități Teatrale.

Dopo la Battaglia, cu participarea violonistului Alexander Bălănescu și Marie-Agnès Gillot, a cîștigat în 2011 premiul Ubu pentru Cel mai bun spectacol.