Fake news: „Nu lupți cu fenomenul, ci relatezi subiectul” – interviu cu Natalia ANTELAVA

Denisa NIŢĂ
12 decembrie 2017
Fake news: „Nu lupți cu fenomenul, ci relatezi subiectul” – interviu cu Natalia ANTELAVA jpeg

Natalia Antelava a fost corespondent BBC timp de opt ani. În acea perioadă a realizat materiale despre războiul din Ucraina, a lucrat sub acoperire din Burma sau Yemen, a investigat traficul de carne vie cu fete tinere din India și a fost nominalizată la Premiile Emmy pentru o investigație despre abuzurile asupra copiilor din America.

Dar și-a dat seama că ceva trebuie să se schimbe la modul în care jurnaliștii urmăresc crizele din diferite state și domenii. „Marea problemă este că jurnalismul, așa cum îl știm noi, nu este gîndit să urmărească o poveste în profunzime. Gîndiți-vă așa: citești un ziar, îl arunci; urmărești un reportaj la TV și nu îl mai vezi vreodată. Tocmai de aceea sîntem nevoiți ca de fiecare dată cînd vorbim de un subiect, să-l luăm de la capăt și doar să adăugăm update-uri. Și majoritatea industriilor media continua să folosească internetul ca pe un sac fără fund al update-urilor”, povestea Natalia în 2015, pe blogul BBC.

„Noi am realizat că pentru a sta pe o poveste, nu trebuia doar să continuăm să relatăm după ce toți ceilalți au plecat. Ci aveam de făcut o schimbare fundamentală: să ne îndepărtăm de știrile sub forma unui șir nesfîrșit de actualizări și să regîndim o platformă jurnalistică.”

Așa a apărut Coda Story, care momentan urmărește principalele crize care afectează Estul (și nu numai): atacurile la drepturile persoanelor lgbt, migrația și felul în care sînt tratați refugiații și cea care le unește pe ambele, fake news. Aceleași subiecte care nasc dezbateri aprinse în spațiul românesc: să nu uităm de propunerea de schimbare a definiției familiei, propusă de Coaliția pentru Familie, de discursurile împotriva musulmanizării României sau de campania antivaccin.

Natalia a venit la București pentru un Masterclass pe tema viitorului jurnalismului, organizat în cadrul Zilelor Superscrieri, unde am cunoscut-o și am auzit pentru prima dată povestea Coda Story. După eveniment, mi-a spus că ar trebui să răsuflăm ușurați, țările din Uniunea Europeană încă stau bine la capitolul dezinformare și libertate a presei, că în Rusia, Georgia sau Ucraina, statul controlează deja orice informație ajunge la public.

Dacă ne uităm la Polonia, Ungaria sau Ucraina, Natalia are dreptate, România e încă pe linia de plutire. Dar cum facem să nu ajungem în aceeași situație, în condițiile în care realitatea se modifică în funcție de trustul media pe care îl urmărești. Și cum abordez eu, ca jurnalist, un subiect atît de larg ca dezinformarea, astfel încît să ofer informația complete publicului meu. Am luat-o pe Natalia la întrebări și am găsit cîteva răspunsuri. 

Coda Story acoperă acum trei teme principale: criza LGBT, a dezinformării și a migrației. Faptul că folosim cuvîntul „criză” atunci cînd vorbim despre aceste subiecte afectează modul în care le percepe publicul?

E o întrebare interesantă. Presupun că e o decizie editorială să afirmi că e o criză, pe care încerci să o explici. Pe care societatea încearcă să o înțeleagă. Riscăm să supraevaluăm efectele migrației și să dăm naștere unui scandal? Nu mă gîndesc la situație în felul ăsta. Nu e vorba despre frica gîndului „oare îmi vor schimba migranții viața?”; ce contează este că o parte din oameni acționează pe baza acestei frici, o altă parte susține acest gen de acțiune și asta dă naștere unei crize: o criză politică, o criză de identitate.

La fel e și în cazul dezinformării, nu vorba doar despre zgomot și cîteva postări pe Twitter, ci există efecte reale. Vrem ca oamenii să se gîndească la migrație ca la o criză care trebuie rezolvată. Criza LGBT trebuie rezolvată, criza fake news trebuie rezolvată. Dar ca să putem face asta, oamenii trebuie să le înțeleagă, și aici intervenim noi, ăsta e job-ul nostru.

Cum ar trebui jurnaliștii să trateze criza dezinformării, ca lumea să înțeleagă ce se întîmplă?

Jurnaliștii din regiune, dar și cei din Europa de Vest sau America ar trebui să trateze povestea asta ca pe oricare alta. Mi se pare că toată treaba asta cu fake news a împins industria noastră în confuzie, pentru că noi, jurnaliștii, sîntem reticenți atunci cînd trebuie să spunem povești care ne implică. Iar acum adevărul e atacat, iar jurnaliștii stau în frontul întîi al acestui atac. Dar jurnaliștii sînt mereu în prima linie a atacurilor și poveștilor.

Sîntem singurii care abordează subiectul, așa că cel mai important în legătura cu dezinformarea este să nu ne gîndim la noi ca victime. Trebuie să explicăm de ce e important să vorbim despre dezinformare și de ce contează faptul că politicienii sau oamenii din poziții de putere ne mint. Și cel mai important este să găsim adevăratele victime.

De exemplu, atunci cînd scrii despre poluare, nu publici declarațiile Guvernului despre emisiile de particule din aer, nu acolo e subiectul. Ci scrii despre un băiat care are probleme cu plămînii sau despre o familie care a trebuit să se mute pentru că aerul devenise irespirabil. Acestea sînt poveștile și trebuie să le găsim echivalentul în cazul dezinformării.

În România (și nu numai), are loc o dezbatere pe tema vaccinării și a obligativității ei. A pornit o campanie agresivă antivaccin, în care se vehiculează o mulțime de informații false. Cum poți, ca jurnalist, să lupți împotriva dezinformării dintr-o astfel de campanie?

Nu lupți cu fenomenul, ci relatezi subiectul. Iar asta înseamnă să înțelegi care sînt forțele din spatele campaniei de antivaccinare. Înseamnă să vorbești cu oameni de ambele părți ale dezbaterii. Și nu-i descrii ca pe niște nebuni, ci îi cauți pe cei care nu și-au vaccinat copiii, petreci timp cu ei și încerci să-i înțelegi. Scrii despre oameni care refuză vaccinarea și ai căror copii s-au îmbolnăvit sau despre cei care erau antivaccinare, dar și-au schimbat opinia. Apoi te uiți la ce se întîmplă cu asta în alte țări și încerci să scrii povești de acolo.

Dacă ieși din bulele astea, în care toți sîntem blocați, și încerci să înțelegi forțele din spatele evenimentelor care ne modelează societatea, îți determini și publicul să iasă din bule.

În timpul campaniei #metoo, dvs. aţi scris într-o postare pe Facebook că nu sînteţi de acord cu modul în care se desfășoară. De ce?

Campania #metoo a fost importantă și e foarte bine că a existat. Și eu, la fel ca oricare femeie sau bărbat pe care îl cunosc, am avut parte de experiențe de genul. #metoo, nu-i așa? We all too, e parte din viața noastră și e clar că trebuie să înceteze și ceva trebuie să se schimbe. Dar motivul pentru care nu am vrut să îmi asociez numele cu acea campanie anume este acela că mesajul original a fost un apel doar către femeile care au fost victimele agresiunilor sau abuzurilor sexuale.

Evident că majoritatea victimelor agresiunilor și abuzurilor sexuale sînt femei și trebuie să le protejăm. Dar pentru mine, abuzul sexual este înainte de toate un abuz de putere și pentru că, în general, bărbații au mai multă putere decît femeile, ei sînt cei care comit abuzurile. Dar nu vreau ca această discuție să fie despre noi și ei; dacă vrem să schimbăm ceva, avem nevoie ca bărbații să fie de partea noastră, iar divizarea nu ajută.

Un alt lucru care m-a deranjat – dar așa funcționează orice campanie din social media –, este că a scos la iveală o mulțime de povești care pălesc în comparație cu poveștile atroce care nu au fost spuse. Dar poate că asta n-a fost o problemă atît de mare, iar în principiu consider că a fost un lucru bun. Ne-a pus pe gînduri și vedem schimbări, dar eu sînt sceptică privind activismul din social media. Cei mai mulți dintre prietenii mei nu sînt de acord cu mine.

Ce vă face să fiţi sceptică la activismul din social media?

E ca un activism de canapea: postezi ceva, dai un like unei postări, pui un hashtag și simți că ai făcut ceva, dar n-ai făcut.

În același timp, totul se întîmplă acum pe social media.

Poate de aia nu se întîmplă nimic. E un mod grozav de a mobiliza oamenii, Internetul este versiunea din secolul XXI a unui spațiu în care oamenii se întîlnesc, discută și se mobilizează. Diferența e că ar trebui să traduci asta într-o acțiune fizică și de cele mai multe ori nu se întîmplă. Și simți că ai contribuit, cînd de fapt, nu ai făcut-o.

Dacă are loc un protest pe un subiect care mă interesează, dar nu ajung, dau like la o poză de acolo și simt că am participat. Dar nu-i așa, e doar o metodă facilă de a scăpa.

Revin la jurnalism. Cum ar funcționa o rețea de redacții jurnalistice independente, care să acopere subiecte în profunzime și care să nu depindă de un trust?

Facem asta deja, se numește Coda Network. Punem laolaltă editorii-șefi ai cinci redacții din regiune, facem un brainstorming, sub umbrela editorială Coda Story și alegem subiectele care ne interesează pe toți. Echipe de reporteri din fiecare redacție lucrează împreună pe aceste subiecte, le edităm la comun, apoi fiecare își publică materialul. Dar publicăm toți în același timp. Cam așa funcționează și este un model pe care vrem să-l aplicăm tuturor temelor de pe Coda Story.

Aţi spus într-un Ted Talk că în viitor nu va mai exista diferența dintre jurnalism analog și cel digital. Va exista doar jurnalism. În acest context, cum vedeţi Coda Story în viitor?

O văd ca pe o companie mînată de o misiune, ca acum, iar misiunea ei este să spună povești și să explice evenimente complexe. Dar îmi doresc să creștem, îmi doresc să nu mai scriem doar despre migrație și dezinformare, ci și despre războiul din Yemen, criza din Arabia Saudită, problema armelor din Statele Unite. Adică toate subiectele care sînt relevante în lume.

a consemnat Denisa NIŢĂ

ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni eleganți pentru femei – stilizări pentru birou
Datorită sfaturilor de mai jos, vei învăța cum să creezi o ținută excepțional de stilată în cîțiva pași simpli, în care te vei simți ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
Cîștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
Cîștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa – Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonică Radio Daneză) este invitat special pe scena Sălii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-ți mări șansele pentru interviul de angajare
Este important să știi cum să te prezinți mai bine în fața oricărui recrutor, cum să-ți pui în valoare calitățile și cum să fii candidatul cu cele mai mari șanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Viața la 18 ani
„Am 18 ani” este un proiect, produs de Asociația Art No More și cofinanțat de AFCN, la care au participat șapte scriitori români contemporani: Dan Coman, Augustin Cupșa, Andreea Cătălina Drăghici, Andrei Doșa, Jean-Lorin Sterian, Cristina Ștefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio România Muzical – 25. Recital susținut de violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspirație pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspirație pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
Toți cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar cîteva click-uri distanță, la orice salon își doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLIȚIA ROMÂNĂ LANSEAZĂ CAMPANIA DE EDUCAȚIE RUTIERĂ PENTRU PIETONI, CONDUCĂTORI DE BICICLETE ȘI TROTINETE jpeg
POLIȚIA ROMÂNĂ LANSEAZĂ CAMPANIA DE EDUCAȚIE RUTIERĂ PENTRU PIETONI, CONDUCĂTORI DE BICICLETE ȘI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca România să devină o țară cu un trafic rutier mai sigur, prin reducerea progresivă a numărului victimelor accidentelor rutiere.
Fundația Superbet continuă să fie alături de cel mai cunoscut brand cultural românesc prin susținerea seriei „Conferințele Dilema veche” jpeg
Fundația Superbet continuă să fie alături de cel mai cunoscut brand cultural românesc prin susținerea seriei „Conferințele Dilema veche”
În 2022, Fundația Superbet este din nou alături de revista culturală, susținînd organizarea seriei „Conferințele Dilema veche”.
Cum să compari jocurile de masă la cazino? jpeg
Cum să compari jocurile de masă la cazino?
Sînt foarte multe jocuri, foarte multe posibilități, iar dacă ești începător, există riscul să te simți puțin stînjenit, să nu știi exact ce să te joci și să închei sesiunea cu un gust amar.
Modul în care porți geanta poate indica trăsături de personalitate pe care le ai  Zevo te inspiră jpeg
Modul în care porți geanta poate indica trăsături de personalitate pe care le ai. Zevo te inspiră
Iubitoarele și iubitorii de fashion vor găsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu atenție la detalii și cu designuri inedite - GENȚILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
Îmbrăcămintea de protecție și echipamentul personal de protecție (EIP) reprezintă o caracteristică de siguranță esențială în orice loc de muncă, iar industria alimentară nu face excepție.
Iată o dilemă nouă: să achiziționezi un dulap metalic clasic sau cu uși glisante? jpeg
Iată o dilemă nouă: să achiziționezi un dulap metalic clasic sau cu uși glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni să alegi cu cizmele de damă? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni să alegi cu cizmele de damă?
Pentru ca ținutele tale să arate perfect, merită să înveți arta purtării botinelor și cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendinţe în materie de ţinute estivale sînt extrem de ofertante, dîndu-ţi posibilitatea de a jongla cu creativitatea şi de a-ţi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligența artificială joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligența artificială joburile din lumea cazinourilor
În ultimii cinci ani, tot mai mulți pasionați de jocuri de noroc au mutat distracția în online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
„Viața după Auschwitz” de Eva Schloss și Karen Bartlett – Cînd suferința are chip de femeie jpeg
„Viața după Auschwitz” de Eva Schloss și Karen Bartlett – Cînd suferința are chip de femeie
Sînt cărți care îți schimbă total viziunea despre lume, iar „Viața după Auschwitz” este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iată o dilemă nouă: cum să nu cheltui o avere pe accesorii de motocoasă? jpeg
Iată o dilemă nouă: cum să nu cheltui o avere pe accesorii de motocoasă?
Pentru a-ți ușura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care să te ajute să toaletezi elementele de vegetație în siguranță și fără eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.