Europenii, pe un norişor

Ce contează criza, căci dacă o credem pe Neelie Kroes, comisarul european pentru Agenda digitală, europenii vor fi în curînd în al şaptelea cer. Plutind pe un nor.

 atît de aşteptata

 [literal "calculare în nor", concret "calcul în Internet"; este un concept modern în domeniul computerelor și informaticii, reprezentînd un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii]. Obiectivul este favorizarea difuzării de servicii informatice în reţea către actorii publici şi particulari, introducînd din 2013 standarde tehnice, certificări, contracte de furnizare, criterii de protecţie a datelor particulare şi de securitate, ca şi drepturi ale utilizatorilor ordinari. Potrivit comisarului, pînă în 2020, o investiţie de aproximativ 45 de miliarde de euro în "cloud computing" ar putea duce la o creştere a PIB al UE egală cu 1 000 de miliarde de euro, ca şi la crearea a 3.8 milioane de locuri de muncă. Numai veşti bune, în principiu.

Piaţa acestui domeniu este de fapt, în cadrul tehnologiei informaţiilor, sectorul care cunoaşte cea mai rapidă creştere din lume. Majoritatea marilor societăţi cu domeniu de activitate pe Internet (Google, Yahoo, Microsoft, Amazon, Dell, Facebook, Apple etc.) derulează o promovare activă a serviciilor lor de "cloud", iar operatorii sectorului sînt de acord pentru a afirma că tehnologia "cloud" permite întreprinderilor să realizeze economii de ordinul a 50-60 % pentru materialul informatic, de 10-20 % pentru totalitatea cheltuielilor.  Însă majoritatea întreprinderilor şi utilizatorilor europeni ezită să basculeze pe acest nor, din cauza motivelor de securitate, de protecţie a datelor şi de compatibilitate tehnică sau juridică între ţări. Proiectul Comisiei ar trebui, din acest punct de vedere, să simplifice lucrurile.

Însă, pentru a funcţiona corect, "cloud computing" are nevoie de o conexiune la Internet care să fie stabilă, rapidă şi ieftină. Ori, în nenumărate state membre, aceste trei condiţii nu sînt întotdeauna reunite. În ianuarie 2012,

 (dar mai mult de 90 % se pot descurca pentru a avea acces). În plus, economiile bugetare de austeritate în aceste timpuri de criză obligă guvernul să facă, atît la nivel naţional cît şi european, arbitraje pe care infrastructurile necesare pentru a dezvolta cîmpul de acţiune sau debitul reţelelor de comunicare

.

În fine, asociaţiile de consumatori critică

, protecţia datelor personale şi a condiţiilor de utilizare.

Norul dnei Kroes nu este deci roz, însă are meritul de a da o direcţie şi un cadru de acţiune statelor membre, ale căror politici în materie de "cloud computing" sînt, cel puţin, timide, şi ale căror reticenţe în domeniul fluxului transfrontalier de date sînt încă destul de mari.

Gian Paolo Accardo  este un jurnalist italo-olandez născut la Bruxelles în 1969. A lucrat ca redactor la Internazionale şi Courrier international şi a fost corespondent pentru agenţia de presă italiană Apcom. Este redactor şef adjunct al presseurop.eu.