Cum să faci o husă de laptop dintr-o cameră de bicicletă

- la Iaşi -

Ca să ajungi la atelierul Upside Down, treci de mall-ul din Tudor Vladimirescu, o iei pe Bulevardul Chimiei (pe stînga ai Bahluiul, pe dreapta un peisaj post-industrial cu fabrici părăsite, colorate de grafferi) şi faci dreapta la prima intersecţie mare, pe Bulevardul Metalurgiei. Mergi pînă vezi fosta clădire Lactis, intri în curte, înconjori clădirea şi dai de-o uşă pe care scrie Upside Down. Lactis era o fabrică de produse lactate, responsabilă, printre altele, de îngheţata copilăriei mele. Privatizată după ’90 şi ajunsă pe mîna cui nu trebuie, întreprinderea a dat faliment acum cîţiva ani. În urma ei a rămas o clădire pustie, cu excepţia unor spaţii închiriate de mici afaceri; printre ele, o firmă de serigrafie şi atelierul Upside Down – un fel de reconversie a spaţiului, în sensul upcycling-ului promovat de Upside Down.

„Upcycling înseamnă să transformi ceva ce nu mai poate fi folosit în ceva nou şi util, inedit”, îmi explică Andreea Zaharescu, una dintre co-fondatoarele Upside Down. Ideea unui proiect de mediu care să utilizeze deşeurile ca materie primă şi să educe în sensul consumului responsabil i-a venit Andreei cînd se afla în India. După ce-a făcut un internship pe management în New Delhi, şi-a dat seama că ar vrea să mai stea în India, aşa că şi-a căutat un ONG unde să facă voluntariat. A găsit Swechha, un ONG axat pe probleme de mediu, dezvoltare socială şi cetăţenie activă. Timp de 4 luni, Andreea s-a ocupat de marketingul unui proiect de mediu bazat pe upcycling. „Am rămas surprinsă cînd am văzut un portofel dintr-o cutie de lapte, mi s-a părut genial şi mi-am zis că asta s-ar putea face şi în România, avînd în vedere că resurse avem suficiente...”, povesteşte Andreea. Cît a fost plecată în India, a ţinut legătura cu Roxana Antochi, studentă la Ingineria mediului, pe care o cunoscuse la un program de voluntariat de la Crucea Roşie. „Nici una dintre noi nu a continuat apoi cu Crucea Roşie...”, îşi aminteşte rîzînd Roxana. Împreună, cele două fete au pus bazele Upside Down. În 2012, pe 1 iunie, au aflat că au cîştigat competiţia de antreprenoriat Social Impact Award, ceea ce le-a permis să pună proiectul în mişcare. Un an mai tîrziu, cu ajutorul finanţării cîştigate la Idei din Ţara lui Andrei, competiţia prin care Petrom face ca visurile să devină realitate, au putut să-şi dezvolte afacerea. „Finanţarea de la Ţara lui Andrei ne-a ajutat foarte mult, ne-am cumpărat cameră foto, maşină de cusut, am investit în accesorii.”, spune Andreea.

Atelierul Upside Down e o încăpere de 30 de metri pătraţi, luminoasă şi aerisită, cu rafturi în care sînt aranjate materiale textile şi plastice, mosoare cu aţă de toate culorile, genţi, portofele, huse. Doamna Anişoara lucrează la maşina de cusut, Roxana pune şnururile la cîteva sacoşe, Andreea îmi arată materialele pe care le salvează de la ardere sau de la groapa de gunoi, transformîndu-le în lucruri noi, numai bune de luat pe umăr sau de strecurat în buzunar, lucruri care protejează, acoperă, învelesc, apără. Principala materie primă o reprezintă bannerele stradale, mesh-urile şi resturile de poliplan, pe care fetele le iau de la firme de producţie publicitară sau de la firme de publicitate outdoor, materiale textile rebut („Asta e de la o firmă care produce echipamente militare”, îmi spune Andreea, arătîndu-mi un material vernil, cauciucat) şi camere de la bicicletă. Din ele fac sacoşe (produsul cel mai simplu), portofele slim (produsul cel mai vîndut), mape pentru diverse evenimente, portofele de damă, genţi messenger (produsul cel mai complicat – „Facem cam trei pe zi, dacă sînt deja croite materialele”, continuă Andreea). Întreb cum se face o husă de laptop dintr-o cameră de bicicletă. Roxana îmi povesteşte procedeul, în timp ce Andreea îmi arată cotorul husei: „Luăm camere de cauciuc de la magazine sau ateliere de reparat biciclete şi le spălăm, le dezinfectăm, le tăiem fîşii după anumite dimensiuni... Camera e cilintrică, ondulată, aşa că trebuie găsite porţiunile care sînt mai plate.” Dacă n-ar fi fost recuperate şi refolosite de Upside Down, deşeurile ar fi fost arse sau lăsate să se descompună în sute de ani în groapa ecologică.

Upside Down îşi vinde produsele pe site, la evenimente de tipul Femei pe Mătăsari, în cîteva magazine, dar mai ales în companii care promovează responsabilitatea faţă de mediu şi de societate. „Scopul nostru e să creăm mai multe locuri de muncă şi să creştem producţia. Poate în Bucureşti, pentru că e un potenţial mai mare, ne-am dori să avem şi un concept store.”, spune Andreea. De asemenea, ne dorim să colaborăm pe viitor cu cît mai multe companii, pentru că astfel comenzile vor creşte, iar impactul asupra mediului va fi mai mare.” La finalul acestui an, Andreea speră să aibă date exacte referitoare la cantitatea de deşeuri pe care le-a salvat de la incinerare sau descompunere. Pînă acum, fetele s-au axat pe testarea materialelor şi selectarea produselor, de-acum încolo vor căuta modalităţi de a-şi consolida afacerea.

În noiembrie 2013 şi aprilie 2014, Upside Down a organizat o serie de ateliere pentru liceeni, în care tinerii au aflat ce înseamnă upcycling-ul, au văzut cum se face o geantă din deşeuri, de la tipare la croială, şi au cusut ei înşişi portvizituri din materiale recilabile. „Am fost surprinsă că liceenii erau aşa de entuziasmaţi că învăţaseră să coase. Şi că au folosit materialele astea, nu se gîndeau că poţi folosi camera de bicicletă ca să faci o husă de laptop. Şi nu ştiau ce e un banner stradal. Acum ştiu... Le-am schimbat percepţia asupra lucrurilor care sînt aruncate”, spune Roxana. „Vrem să educăm în special tinerii în spiritul responsabilităţii faţă de mediul înconjurător, pentru că ei sînt cei mai deschişi şi îşi pot influenţa în bine părinţii, bunicii...”, completează Andreea. Fetele îşi doresc să aducă în echipă pe cineva responsabil exclusiv de ateliere, ca să ducă proiectul şi în alte oraşe.

Potrivit celui mai recent studiu Eurostat, România a reciclat în 2012 doar 1 la sută din deşeurile municipale, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în timp ce 99 la sută dintre ele au ajuns la gropile de gunoi. În 2012, 42 la sută din deşeurile municipale au fost reciclate sau transformate în compost în UE. Pînă în 2020, România ar trebui să ajungă să recicleze 50 la sută din deşeuri, lucru care n-ar mai părea atît de imposibil dacă în fiecare oraş din ţară ar apărea cel puţin o iniţiativă similară proiectului Upside Down. Andreea, Roxana şi colegii lor au arătat că se poate să nu arunci totul, se poate să consumi responsabil, se poate să fii ingenios chiar şi atunci cînd lucrezi cu deşeuri. Contează doar să fii perseverent. Şi să primeşti la momentul potrivit o mînă de ajutor din partea celor care cred în proiectul tău.

un text de Luiza Vasiliu

Anul acesta s-au înscris în Idei din Ţara lui Andrei 389 proiecte, 182 din educație, 130 pe dezvoltare comunitară și 77 din mediu. Acestea concurează pentru finanțările Petrom în valoare totală de 200.000 de euro. Fiind singura ediţie de anul acesta a competiţiei, votul tău contează de două ori mai mult. Ajută la schimbarea comunităţii tale. Alege proiectele preferate din fiecare domeniu şi votează-le pînă pe 15 mai. Ajută iniţiatorii să obţină finanţarea. Arată că Se poate!