Contracultură în spatele Cortinei de Fier
Luni, 5 noiembrie, de la ora 20, la Centrul Ceh puteți cunoaşte oamenii şi ideile din spatele curentului hippie din Uniuniea Sovietică, iar marţi, 6 noiembrie, tot de la ora 20, explorați lumea fantastică a filmelor western cehoslovace.
Elementele de cultură pop şi contracultură sînt prezente de ambele părţi ale Cortinei de Fier. Documentary Mondays vine cu documentarul Soviet Hippies, regizat de estonianca Terje Toomistu. La Fiction Tuesdays se servește limonadă – mai precis, Lemonade Joe, în regia lui Oldrich Lipsky, un punct de referinţă al Noului Val în cinematografia cehoslovacă şi o parodie a filmelor western de factură americană care deveniseră foarte populare în acea perioadă.
Mergînd pe urmele mişcării hippie din URSS, descoperim atmosfera psihedelică underground a anilor 1970: în umbra unui regim politic constrîngător, o adunare de artişti, muzicieni, vagabonzi şi alţi noncomformişti şi-au creat propriul Sistem în interiorul Uniunii Sovietice, antrenaţi de ideea libertăţii. Decenii mai tîrziu, un grup excentric de hipioţi iau calea Moscovei, unde încă se adună oameni pentru a comemora, an de an, evenimentul tragic din 1 iunie 1971, cînd mii de hipioţi au fost arestaţi de KGB.
Chiar dacă, iniţial, curentul a fost inspirat de ce se întîmpla în Vest, după puţin timp mişcarea s-a conturat după propriile aspiraţii, protestînd faţă de un alt fel de violenţă. După spusele regizoarei, nu era vorba doar despre război, ci despre politica de stat şi violenţa de zi cu zi: de la propagandă, birocraţie, militarism, la supraveghere, arestări, hărţuire, şi tratamentul primit în închisori şi în spitalele psihiatrice.
În a doua seară ne aventurăm în Vestul Sălbatic şi îl cunoaştem pe Joe, un pistolar abstinent care luptă pentru virtute într-un orăşel de băutori de whisky. După ce o salvează pe frumoasa Winnifred de nişte huligani din tavernă, orăşenii sînt impresionaţi de eroismul său şi deschid un salon în care se servesc numai băuturi non-alcoolice, lucru supărător pentru comercianţii locali de tărie. Aceştia se aliază cu o prostituată a cărei inimă a fost rănită în trecut de Joe şi pun la cale un plan pentru a-l omorî pe erou şi a readuce consumul de alcool în Stetson City.
Fiind un exponent al Noul Val în cinematografia cehă din perioada sovietică, Oldrich Lipsky nu este pentru prima oară pe ecranul de la Centrul Ceh. În Lemonade Joe, Lipsky integrează elemente vizuale ale filmului mut de comedie care, îmbinate cu experienţa lui Jiri Brdecka în animaţie, creează efecte dramatice precum cercurile de fum lăsate în urmă de gloanţe. În plus, Joe este în sine un exponent al capitalismului şi culturii de consum prin faptul că popularitatea lui în comunitate se bazează pe vînzarea şi promovarea consumului de cola.
Ambele filme, pe cît de diferite, pe atît de asemănătoare, ne fac martorii unui joc în care diferite seturi de valori ale societăţii majoritare sînt puse la îndoială şi respinse: pe rînd, protagoniştii se poziţionează în antiteză faţă regimul politic totalitar – în cazul documentarului Soviet Hippies – şi, respectiv, faţă de un monopol economic care promovează degradarea morală a oraşului, cum este în cazul lui Lemonade Joe.
