Cît de înapoiaţi sîntem?
Dilema veche de săptămîna aceasta construieşte dosarul în jurul întrebării: cît de înapoiaţi sîntem? Istorici, sociologi, antropologi şi economişti explică, din perspective diferite, înapoierea românilor faţă de alte state cu istorie comună şi dau o imagine mai exactă a locului unde ne aflăm cu adevărat.
Andrei Pleşu explică de ce a greşit preşedintele Traian Băsescu atunci cînd şi-a mustrat poporul: „Traian Băsescu s-a supărat pe popor. Dar Traian Băsescu nu e totuna cu dumneata şi cu mine. Noi putem bombăni cît vrem. N-am fost aleşi, n-avem răspunderi naţionale supreme. Dînsul e, însă, preşedintele acestui popor. Iar ca preşedinte a făcut două greşeli: mai întîi şi-a ofensat electoratul, tocmai el care, cu ceva timp în urmă, îi certa pe românii care vorbesc urît despre România, şi apoi a dat adversarilor săi o prea la îndemînă ocazie să se profileze ca mari patrioţi.”
Gabriel Giurgiu face o comparaţie între canalele de ştiri şi arată cît de irelevante sînt cele româneşti; Gabriela Preda scrie despre felul în care apologia fascismului apare periodic în mass-media italiană, iar Lavinia Bălulescu stă de vorbă cu un supravieţuitor octogenar al Holocaustului.
Paul Breazu recenzează Eletromagnetica, noul album al celor de la The Amsterdams, Andrei Gorzo scrie despre filmul Source Code, iar Simona Sora despre cartea Maeştri şi discipoli a lui George Steiner.
