Bosonul Europei
Bosonul este particula elementară indispensabilă, cea care explică de ce există universul şi de ce elementele sale componente îi dau o consistenţă. Fără această particulă, se zice, marele proiect este incomprehensibil. Singura problemă fiind că această particulă este doar teoretică.
Pentru a spera să fie descoperită, trebuie făcute experimente lungi şi costisitoare. A accelera continuu materie dotată de forţe, uneori complementare şi alteori opuse. Unii se tem de coliziunea acestor forţe între ele sau de alte obstacole neaşteptate, întrucît experienţa ar putea eşua, sau ar provoca o explozie a laboratorului. Dar dacă nu se poate demonstra existenţa acestei particule, universul nostru va părea din ce în ce mai artificial şi riscă să se prăbuşească.
Fără bosonul Europei, particula de apartenenţă comună, construcţia europeană va sfîrşi în cele din urmă prin a deveni doar un model de ştiinţe politice, inaplicabil pe termen lung. În timp ce ştiinţa a făcut un pas decisiv, descoperind aproape sigur bosonul Higgs, marele accelerator european nu produce pentru moment decît reacţii divergente.
Săptămîna aceasta, Parlamentul European a respins Acordul comercial de combatere a contrafacerii ACTA.
O decizie care a accentuat opoziţia între două forţe ale universului european: Parlamentul a mers împotriva Comisiei Europene, care apăra acordul. Dar este o decizie considerată a fi un pas înainte pentru democraţie, fiindcă textul era contestat de cetăţeni activi peste tot în Europa.
Cu cîteva zile mai devreme, decizia liderilor ţărilor din zona euro de a aproba pactul de creştere şi de a continua pe calea unei uniuni bancare deschisese calea forţelor centripete ale universului european. Danemarca a spus că s-ar mulţumi cu o UE cu două viteze. O minoritate din ce în ce mai puternică de deputaţi germani se opune uşurării condiţiilor ajutorului pentru ţările şi băncile aflata la ananghie. Primul ministru britanic a fost nevoit să vorbească despre un referendum asupra UE, într-o atmosferă din ce în ce mai apăsătoare de contestare a prezenţei Marii Britanii în UE. Iar ministrul de Finanţe finlandez a asigurat că ţara sa ar prefera să iasă din euro mai degrabă decît să plătească datoriile celorlalte ţări.
Între timp, şeful statului cipriot, Dimitris Christofias, a inaugurat preşedinţia rotativă a UE a ţării sale exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de Rusia, care ar fi mai puţin pretenţioasă decît UE, în condiţiile cerute, pentru a-şi oferi ajutorul financiar.
Din acest univers haotic, în care jocurile politice, preocupările legate de incovenientele unei solidarităţi financiare precum şi criza şi simptomele ei creează turbulenţe suplimentare, ar putea într-o zi să apară acest boson al Europei care ar permite stabilizarea proiectului unei Uniuni Europene prospere şi democratice. Dar va trebui multă înţelepciune şi îndemînare din partea liderilor noştri.
Eric Maurice (născut în 1972) este jurnalist francez, redactor şef al presseurop.eu. După ce a făcut studii de istorie şi jurnalism, a început să lucreze, din anul 2000, la Courrier international, unde a fost responsabil pentru Franţa, a transmis actualitatea nord-americană şi a condus serviciul Europa de Vest.
