(Avan)premier─â editorial─â: Oceanul vie╚Ťii

29 august 2019
(Avan)premier─â editorial─â: Oceanul vie╚Ťii jpeg

Dilema veche v─â prezint─â ├«n avanpremier─â un fragment din volumul Oceanul vie╚Ťii. Destinul omului ╚Öi al vie╚Ťii de Callum Roberts, traducere de Irina Orna, ap─ârut recent la Editura Nemira.

Oceanele s├«nt cele mai misterioase locuri de pe Terra. Ad├«ncurile lor r─âm├«n ├«n mare parte neexplorate, de╚Öi ele reprezint─â 95% din suprafa╚Ťa locuibil─â.

├Än acest incredibil imn adus acestui element vital, apa, Callum Robert, unul dintre cei mai importan╚Ťi biologi marini din lume, ne poart─â prin istoria rela╚Ťiei umanit─â╚Ťii cu m─ârile ╚Öi oceanele, de la primele urme de ap─â pe p─âm├«nt ╚Öi p├«n─â la ├«ntinderile pe care le ╚Ötim azi.

Cum a ├«mbl├«nzit civiliza╚Ťia uman─â oceanele ╚Öi cum le afecteaz─â?

Am fost mereu consumatori de pește, de la începuturile noastre ca specie, dar în ultimii douăzeci de ani am transformat oceanele mai mult ca niciodată. Roberts oferă un context istoric pentru impactul tehnicilor moderne de pescuit, al poluării și al schimbării climatice, arătînd cum se poate, ca fiecare dintre noi, să oprim îmbolnăvirea oceanelor.

ÔÇ×├Än esen╚Ťa ei, cartea arat─â o dragoste profund─â pentru ocean ╚Öi o la fel de profund─â ├«ngrijorare pentru el ca resurs─â pentru umanitate.ÔÇŁ Nature

ÔÇ×Roberts e o perl─â rar─â: nu doar ╚Ötie domeniul oceanologiei la perfec╚Ťie, dar ╚Ötie ╚Öi s─â scrie o non-fic╚Ťiune captivant─â. A prins ├«n n─âvodul pove╚Ötii lui toate ideile pentru cel mai exhaustiv manifest ├«n favoarea exploat─ârii durabile a m─ârilor ╚Öi oceanelor.ÔÇŁ  The Guardian

Callum Roberts este profesor de conservare marin─â la Universitatea din York. ├Än ultimii zece ani a pledat intens pentru necesitatea protej─ârii serioase a apelor la nivel na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional. A fost consilier pentru Na╚Ťiunile Unite, Comisia European─â ╚Öi Parlamentul European. A fost ├«n Consiliul Na╚Ťional al World Wildlife Fund SUA timp de ╚Öase ani, iar ├«n prezent este membru de consiliu la Fauna and Flora International, membru ├«n juriul Rachel Carson Environment Book Prize ╚Öi ambasador WWF ├«n Marea Britanie. Prima lui carte, The Unnatural History of the Sea, a c├«╚Ötigat premiul Rachel Carson Environment Book Prize ╚Öi a fost nominalizat─â de Washington Post ├«n top 10 cele mai bune c─âr╚Ťi ale anului.

Epoca de plastic

Plasticul nu are nimic de-a face cu via╚Ťa, astfel c─â animalele nu au fost capabile s─â dezvolte prin evolu╚Ťie nici un fel de sistem de ap─ârare ├«mpotriva lui. Albatrosul Laysan (phaebastria immutabilis), care cuib─âre╚Öte ├«n atolul Kure din Pacificul Central, are ghinionul s─â tr─âiasc─â ├«n apropierea Marii insule de gunoi din Pacific. Albatro╚Öii se hr─ânesc cu prad─â vie ╚Öi moart─â de la suprafa╚Ťa m─ârii. Din nefericire, ei nu pot distinge ├«ntre plastic ╚Öi ╚Ťesut viu. Cercet─âtorii au descoperit de cur├«nd c─â adul╚Ťii care se ├«ntorc din zboruri de c─âutare a hranei la distan╚Ťe mai mari ├«╚Öi hr─ânesc puii cu o medie de 70% plastic la fiecare mas─â. Pe m─âsur─â ce putreze╚Öte carnea puilor mor╚Ťi de foame, apar gr─âm─âjoare de gut─â, mingi de golf, pixuri, capace de sticle ╚Öi o mul╚Ťime de alte fragmente, fiecare gr─âm─âjoar─â ├«ncadrat─â de un halou mut de pene. Unele p─âs─âri con╚Ťineau peste 500 de articole de plastic. Con╚Ťinutul de plastic din puii acestui albatros a crescut de zece ori ├«n ultimii 40 de ani, probabil corelat cu cre╚Öterea ├«nregistrat─â de masa gunoiului care se rote╚Öte ├«n Pacific. ├Änc─â din 1965, trei sferturi dintre puii acestui albatros g─âsi╚Ťi mor╚Ťi aveau plastic ├«n ei. Ipoteza sf├«╚Öietoare e c─â ace╚Öti albatro╚Öi zboar─â deliberat c─âtre zonele cu concentra╚Ťie mare a gunoiului tocmai pentru posibilit─â╚Ťile mai bune de ÔÇ×hr─ânireÔÇť pe care le ofer─â.

Autopsiile ╚Ťestoaselor l─âut─â (Dermochelis coriacea) din Atlantic arat─â c─â aceste animale au difi cult─â╚Ťi similare ├«n a distinge hrana de plastic. Ele m─ân├«nc─â meduze ╚Öi alte tipuri de zooplancton gelatinos. Pentru o ╚Ťestoas─â ├«ncrez─âtoare, pungile de plastic ╚Öi baloanele arat─â aproape la fel ca prada. Un studiu asupra ╚Ťestoaselor l─âut─â aduse moarte la ╚Ť─ârm ├«ncep├«nd cu anii 1880 a demonstrat c─â s-au g─âsit constant buc─â╚Ťi de plastic ├«ncep├«nd cu 1968. Unele con╚Ťineau ghemotoace de pungi de plastic ╚Öi baloane Myllar (varianta umplut─â cu heliu pe care o d─âm copiilor) de m─ârimea unei mingi de fotbal. Ast─âzi, peste o treime din ╚Ťestoasele acestea moarte examinate au plastic ├«n m─âruntaie. Efortul de a se t├«r├« pe ╚Ť─ârm pentru a cuib─âri a dat-o gata pe una din ╚Ťestoasele din Guyana Francez─â. A defecat un dop imens de pungi ╚Öi saci de plastic care c├«nt─ârea peste dou─â kilograme ╚Öi jum─âtate. ├Än mod normal, ╚Ťestoasele nu se hr─ânesc ├«n perioada ├«mperecherii ╚Öi nu defecheaz─â pe plaje. M─â ├«ntreb c├«te alte pungi de plastic au fost reciclate prin m─âruntaiele ╚Ťestoaselor ├«n largul m─ârii ╚Öi c├«te ╚Ťestoase au via╚Ťa amenin╚Ťat─â de plasticul din bur╚Ťile lor?

Sute de alte specii ├«nghit plastic, direct ori m├«nc├«nd altceva care con╚Ťine plastic. ├Än Marea Nordului, 19 din 20 de fulmari ÔÇô rud─â mai mic─â a albatrosului ÔÇô g─âsi╚Ťi mor╚Ťi pe plaje con╚Ťin plastic. Pe coasta danez─â, patru din cinci fragmente de plastic aveau urme de plisc de p─âs─âri. Plasticul a ajuns ╚Öi ├«n unele dintre cele mai ├«ndep─ârtate locuri de pe planet─â. ├Än insula Macquarie din regiunea subantarctic─â, fecalele focilor cu blan─â (arctocephalinae) con╚Ťin multe buc─â╚Ťi de plastic m├«ncate de pe╚Ötii din ad├«nc cu care s-au hr─ânit. P├«n─â ╚Öi balenele au m├«ncat plastic. Un ca╚Öalot pigmeu e╚Öuat pe o plaj─â din New Jersey ├«n 1993 avea stomacul blocat cu fragmente de pungi de plastic. Ca╚Öalotul ╚Öi-a revenit dup─â ce i-a fost scos plasticul din stomac, dup─â care a putut fi eliberat ├«n Curentul Golfului.3 Al╚Ťii au fost mai pu╚Ťin noroco╚Öi. Un cadavru de ca╚Öalot pigmeu a e╚Öuat ├«n Texas av├«nd ├«n stomac un sac de gunoi din plastic, o ├«nvelitoare pentru p├«ine, un ambalaj de snackuri crocante ╚Öi ├«nc─â dou─â buc─â╚Ťi de folii de plastic.

E posibil ca ace╚Öti ca╚Öalo╚Ťi s─â fi ├«nghi╚Ťit plastic accidental, ├«n timp ce se hr─âneau, dar exist─â semnale c─â balenele vizeaz─â deliberat buc─â╚Ťi de de╚Öeuri din plastic. Doi ca╚Öalo╚Ťi care au murit pe coasta californian─â con╚Ťineau ├«mpreun─â peste o sut─â de kilograme de fragmente de plas─â, fi re ╚Öi pungi din plastic. Buc─â╚Ťile f─âcute cocolo╚Ö ├«n stomacurile lor proveneau de la tot felul de n─âvoade care puteau fi vechi ╚Öi de 20 de ani ╚Öi s─â fi fost aruncate peste bord de pescari care-╚Öi reparau echipamentul.

Am dat odat─â peste o fotografie f─âcut─â departe, pe mare, ├«n una dintre insulele de gunoi oceanic. O minge uria╚Ö─â de plas─â de pescuit sus╚Ťinut─â de c├«teva sute de obiecte plutitoare, ├«ntregul cadru av├«nd peste zece metri. La un cap─ât, o ╚Ťestoas─â epuizat─â se holba la camera cu o privire trist─â, ├«ncurcat─â ├«n plas─â, f─âr─â nicio ╚Öans─â de sc─âpare. Cine ╚Ötie c├«╚Ťi kilometri de ocean t├«r├«se bietul animal n─âvodul! Ca Sisif ├«n mitologia greac─â, ╚Ťestoasa era condamnat─â la o via╚Ť─â de uria╚Ö─â dificultate, av├«nd o sarcin─â care nu putea fi niciodat─â ├«ndeplinit─â p├«n─â la cap─ât. Unele dintre cele mai tulbur─âtoare imagini ale r─âului provocat de de╚Öeurile umane s├«nt cele ale leilor-de-mare care, c├«nd erau pui, ╚Öi-au v├«r├«t capul prin ochiuri de plastic sau plas─â. Pe m─âsur─â ce cresc, buclele se str├«ng ╚Öi taie o ran─â ad├«nc─â, s├«nger├«nd─â ├«n g├«tul lor. C├«nd leul de mare sucomb─â ├«ntr-un fi nal din pricina acestei t─âieturi, cu ├«ncetinitorul, el se descompune, las├«nd ochiul de plastic pentru un altul. ├Än Insulele Farallon din California, num─ârul de foci strangulate ├«n fire de plastic ╚Öi n─âvod a crescut de la circa 5 ├«n anii 1970, la peste 60 pe an ├«n 2 000.

Plasticul a ├«nceput s─â fie folosit la scar─â larg─â dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, a╚Öa c─â mare parte din plasticul din largul m─ârii a ajuns acolo dup─â 1945. De atunci ├«ncoace, fluxul de poluare cu plastic a crescut f─âr─â oprire, buc─â╚Ťile fragment├«ndu-se din ce ├«n ce mai mult. Se spune adesea c─â plasticul are nevoie de sute sau chiar mii de ani ca s─â se degradeze. Cercet─âtori japonezi au descoperit c─â plasticul care plutise zeci de ani ├«n Pacificul de Nord se degrada mult mai repede dec├«t era de a╚Öteptat. Aceast─â veste aparent bun─â are o latur─â otr─âvit─â. Particulele la care se ajunge nu s├«nt doar fibr─â inofensiv─â. Ele concentreaz─â pe suprafa╚Ťa lor compu╚Öi toxici, uneori la niveluri de un milion de ori ╚Öi chiar mai mult dec├«t concentra╚Ťiile din apele m─ârilor din jur.

(ÔÇŽ.)

Bisfenolul A se adaug─â ├«n r─â╚Öinile care, printre multe alte produse, c─âptu╚Öesc interiorul cutiilor de conserve. Ambele au st├«rnit foarte multe controverse ├«n anii din urm─â din pricina propriet─â╚Ťilor endocrin-disruptive ╚Öi ambele au fost interzise sau restric╚Ťionate ├«n unele ╚Ť─âri, printre care Canada, Australia, SUA, Japonia ╚Öi Uniunea European─â. Unele organiza╚Ťii, ca Food Standards Agency din Regatul Unit, insist─â c─â asemenea substan╚Ťe s├«nt sigure, dar cercet─ârile s├«nt ├«n curs ╚Öi studiile de laborator au descoperit multe efecte subtile asupra dezvolt─ârii. Ftala╚Ťii s├«nt atra╚Öi de gr─âsimi ca acelea cu care vor intra ├«n contact ├«n microstratul de suprafa╚Ť─â. Dat─â fiind ubicuitatea acestor compu╚Öi ├«n plastice, posibilitatea de a face r─âu vie╚Ťii marine (╚Öi nou─â) trebuie luat─â foarte ├«n serios.

Abia recent ne-am confruntat cu mo╚Ötenirea deceniilor de poluare: confetti din plastic. La sf├«r╚Öitul anilor 1990, plajele hawaiiene au fost inundate de o furtun─â de z─âpad─â multicolor─â de fragmente din plastic. Localnicii erau obi╚Önui╚Ťi cu buc─â╚Ťi de plastic mi╚Öun├«nd pe-acolo, dar a╚Öa ceva nu mai v─âzuser─â. Periodic, marii curen╚Ťi oceanici care ├«nconjoar─â oceanele noastre r─âsucesc inele de ap─â care evadeaz─â din bazinul prins ├«n interiorul vortexului. ├Än unele cazuri, asta se ├«nt├«mpl─â doar o dat─â la jum─âtate de secol. Se pare c─â vortexul oceanic din apropierea arhipelagului Hawaii a vomitat o ├«nc─ârc─âtur─â de plastic care se tot acumulase acolo ├«nc─â de la ├«nceputurile folosirii plasticului la scar─â larg─â.

O nou─â ├«ntors─âtur─â alarmant─â e aceea c─â multe fabrici de cosmetice adaug─â acum granule de plastic de sub un milimetru la lo╚Ťiunile de m├«ini ╚Öi la cremele de fa╚Ť─â, ca exfolian╚Ťi. S├«nt prea mici ca s─â fi e filtrate de sta╚Ťiile de purificare ╚Öi multe dintre ele s├«nt deversate ├«n mare, unde pot fi ingerate de planctonul de mici dimensiuni, care le iau drept hran─â, ca ou─â de pe╚Öte sau copepode. La fel ca alte fragmente de plastic, aceste granule au o suprafa╚Ť─â mare cu care pot atrage ╚Öi concentra otr─âvuri ca PCB-urile ╚Öi mercurul. Cum planctonul st─â la baza aproape a tuturor lan╚Ťurilor trofi ce din ocean, problemele care pot ap─ârea s├«nt evidente. Azi e aproape imposibil s─â cumperi o crem─â exfoliant─â de m├«ini sau de fa╚Ť─â care s─â nu con╚Ťin─â plastic. Uita╚Ťi-v─â pe etichetele cremelor dumneavoastr─â. Dac─â g─âsi╚Ťi ├«n lista ingredientelor polietilena, ├«nseamn─â c─â v─â pune╚Ťi pe piele plastic.

Particulele de microplastic s├«nt ├«nghi╚Ťite de aproape toate speciile care filtreaz─â apa, culeg particule de hran─â plutitoare sau sorb depozite de pe fundul m─ârii. Pu╚Ťini oameni s-au uitat, dar, acolo unde-au f─âcut-o, au v─âzut c─â sedimentele de pe plaje ╚Öi de pe fund s├«nt ├«n╚Ťesate de particule de microplastic. Acestea au concentra╚Ťii mari de chimicale ╚Öi pot trece la animalele care le m─ân├«nc─â, constituind astfel o cale de acces rapid─â pentru acumularea toxinelor p├«n─â la pr─âd─âtorii de v├«rf pe care ne place s─â-i m├«nc─âm. Aproape c─â nu s-a studiat deloc transferul chimicalelor din fragmentele de plastic la animalele care le ingereaz─â, dar lucrurile se vor schimba, cu siguran╚Ť─â, ├«n urm─âtorii c├«╚Ťiva ani, pentru c─â lumea ╚Öi-a ├«ndreptat aten╚Ťia asupra plasticului din m─âri.

├Än acest moment, ceea ce ╚Ötim e c─â particulele de plastic cu care se hr─ânesc midiile sf├«r╚Öesc ├«n sistemul lor circulator ╚Öi r─âm├«n acolo timp ├«ndelungat. Puii unei p─âs─âri necrofage din familia Procellaridae, care con╚Ťineau cantit─â╚Ťi mai mari de plastic ingerat, aveau ├«n ╚Ťesuturi concentra╚Ťii m─ârite de PCB-uri. Regiuni ├«ndep─ârtate din ocean, ca Marea Sargaselor din Pacificul de Nord-Est, au devenit cimitire rotitoare de de╚Öeuri din plastic, unele vechi de zeci de ani; r─âm─â╚Öi╚Ťe ├«ncurcate din n─âvoadele pierdute sau abandonate plutesc printre mingi de golf, periu╚Ťe de din╚Ťi, brichete ╚Öi pungi din plastic. C├«te sute sau mii de ani o s─â-╚Öi continue c─âl─âtoria asta lipsit─â de scop?

├Äntr-un incident gr─âitor, un pui mort de albatros din insulele Midway, ├«n Pacificul de Nord, a fost hr─ânit cu o bucat─â de plastic pe care era inscrip╚Ťionat un num─âr de serie. Num─ârul respectiv a fost identifi cat ca fi ind al unui bombardier american care se pr─âbu╚Öise ├«n mare ├«n 1944. Cantitatea de plastic din larg cre╚Öte ├«nc─â exponen╚Ťial ├«n fiecare an. Ai ├«n fa╚Ť─â acest adev─âr pe aproape orice plaj─â din lume. ├Än Africa de Sud, de exemplu, capacele sticlelor de pe plaj─â, folosite ca indicator al prevalen╚Ťei gunoaielor din plastic de dimensiune mic─â, au crescut de peste cincizeci de ori ├«ntre 1984 ╚Öi 2005. Asta nu ├«nseamn─â 50%, ci 5000%.

Duhul a ie╚Öit deja din sticla lui de plastic. Oceanele s├«nt sufocate cu plastic ╚Öi a╚Öa vor r─âm├«ne ├«nc─â sute de ani, chit c─â ast─âzi am ├«nceta s─â mai arunc─âm plastic. Dar nu-i niciodat─â prea t├«rziu s─â ├«ncepem cur─â╚Ťenia. Problemele cauzate de plastic, de canalizare, de petrol ╚Öi chimicale toxice ne s├«nt deja foarte familiare, dar exist─â lucruri pe care, ├«n mod obi╚Önuit, nu le privim ca generatoare de poluare, cel pu╚Ťin ├«n largul m─ârii. Zgomotul ╚Öi poluarea ÔÇ×biologic─âÔÇť ÔÇô adic─â r─âsp├«ndirea unor specii dincolo de habitatul lor nativ ÔÇô s├«nt probleme tot mai acute.

nu doar ╚Ötie domeniul oceanologiei la perfec╚Ťie, dar ╚Ötie ╚Öi s─â scrie o non-fic╚Ťiune captivant─â. A prins ├«n n─âvodul pove╚Ötii lui toate ideile pentru cel mai exhaustiv manifest ├«n favoarea exploat─ârii durabile a m─ârilor ╚Öi oceanelor.ÔÇŁ  The Guardian

Robert Callum este profesor de conservare marin─â la Universitatea din York. ├Än ultimii zece ani a pledat intens pentru necesitatea protej─ârii serioase a apelor la nivel na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional. A fost consilier pentru Na╚Ťiunile Unite, Comisia European─â ╚Öi Parlamentul European. A fost ├«n Consiliul Na╚Ťional al World Wildlife Fund SUA timp de ╚Öase ani, iar ├«n prezent este membru de consiliu la Fauna and Flora International, membru ├«n juriul Rachel Carson Environment Book Prize ╚Öi ambasador WWF ├«n Marea Britanie. Prima lui carte, The Unnatural History of the Sea, a c├ó╚Ötigat premiul Rachel Carson Environment Book Prize ╚Öi a fost nominalizat─â de Washington Post ├«n top 10 cele mai bune c─âr╚Ťi ale anului.

Epoca de plastic

Plasticul nu are nimic de-a face cu via╚Ťa, astfel c─â animalele nu au fost capabile s─â dezvolte prin evolu╚Ťie nici un fel de sistem de ap─ârare ├«mpotriva lui. Albatrosul Laysan (phaebastria immutabilis), care cuib─âre╚Öte ├«n atolul Kure din Pacificul Central, are ghinionul s─â tr─âiasc─â ├«n apropierea Marii insule de gunoi din Pacific. Albatro╚Öii se hr─ânesc cu prad─â vie ╚Öi moart─â de la suprafa╚Ťa m─ârii. Din nefericire, ei nu pot distinge ├«ntre plastic ╚Öi ╚Ťesut viu. Cercet─âtorii au descoperit de cur├ónd c─â adul╚Ťii care se ├«ntorc din zboruri de c─âutare a hranei la distan╚Ťe mai mari ├«╚Öi hr─ânesc puii cu o medie de 70% plastic la fiecare mas─â. Pe m─âsur─â ce putreze╚Öte carnea puilor mor╚Ťi de foame, apar gr─âm─âjoare de gut─â, mingi de golf, pixuri, capace de sticle ╚Öi o mul╚Ťime de alte fragmente, fiecare gr─âm─âjoar─â ├«ncadrat─â de un halou mut de pene. Unele p─âs─âri con╚Ťineau peste 500 de articole de plastic. Con╚Ťinutul de plastic din puii acestui albatros a crescut de zece ori ├«n ultimii 40 de ani, probabil corelat cu cre╚Öterea ├«nregistrat─â de masa gunoiului care se rote╚Öte ├«n Pacific. ├Änc─â din 1965, trei sferturi dintre puii acestui albatros g─âsi╚Ťi mor╚Ťi aveau plastic ├«n ei. Ipoteza sf├ó╚Öietoare e c─â ace╚Öti albatro╚Öi zboar─â deliberat c─âtre zonele cu concentra╚Ťie mare a gunoiului tocmai pentru posibilit─â╚Ťile mai bune de ÔÇ×hr─ânireÔÇť pe care le ofer─â.

Autopsiile ╚Ťestoaselor l─âut─â (Dermochelis coriacea) din Atlantic arat─â c─â aceste animale au difi cult─â╚Ťi similare ├«n a distinge hrana de plastic. Ele m─ân├ónc─â meduze ╚Öi alte tipuri de zooplancton gelatinos. Pentru o ╚Ťestoas─â ├«ncrez─âtoare, pungile de plastic ╚Öi baloanele arat─â aproape la fel ca prada. Un studiu asupra ╚Ťestoaselor l─âut─â aduse moarte la ╚Ť─ârm ├«ncep├ónd cu anii 1880 a demonstrat c─â s-au g─âsit constant buc─â╚Ťi de plastic ├«ncep├ónd cu 1968. Unele con╚Ťineau ghemotoace de pungi de plastic ╚Öi baloane Myllar (varianta umplut─â cu heliu pe care o d─âm copiilor) de m─ârimea unei mingi de fotbal. Ast─âzi, peste o treime din ╚Ťestoasele acestea moarte examinate au plastic ├«n m─âruntaie. Efortul de a se t├ór├« pe ╚Ť─ârm pentru a cuib─âri a dat-o gata pe una din ╚Ťestoasele din Guyana Francez─â. A defecat un dop imens de pungi ╚Öi saci de plastic care c├ónt─ârea peste dou─â kilograme ╚Öi jum─âtate. ├Än mod normal, ╚Ťestoasele nu se hr─ânesc ├«n perioada ├«mperecherii ╚Öi nu defecheaz─â pe plaje. M─â ├«ntreb c├óte alte pungi de plastic au fost reciclate prin m─âruntaiele ╚Ťestoaselor ├«n largul m─ârii ╚Öi c├óte ╚Ťestoase au via╚Ťa amenin╚Ťat─â de plasticul din bur╚Ťile lor?

Sute de alte specii ├«nghit plastic, direct ori m├ónc├ónd altceva care con╚Ťine plastic. ├Än Marea Nordului, 19 din 20 de fulmari ÔÇô rud─â mai mic─â a albatrosului ÔÇô g─âsi╚Ťi mor╚Ťi pe plaje con╚Ťin plastic. Pe coasta danez─â, patru din cinci fragmente de plastic aveau urme de plisc de p─âs─âri. Plasticul a ajuns ╚Öi ├«n unele dintre cele mai ├«ndep─ârtate locuri de pe planet─â. ├Än insula Macquarie din regiunea subantarctic─â, fecalele focilor cu blan─â (arctocephalinae) con╚Ťin multe buc─â╚Ťi de plastic m├óncate de pe╚Ötii din ad├ónc cu care s-au hr─ânit. P├ón─â ╚Öi balenele au m├óncat plastic. Un ca╚Öalot pigmeu e╚Öuat pe o plaj─â din New Jersey ├«n 1993 avea stomacul blocat cu fragmente de pungi de plastic. Ca╚Öalotul ╚Öi-a revenit dup─â ce i-a fost scos plasticul din stomac, dup─â care a putut fi eliberat ├«n Curentul Golfului.3 Al╚Ťii au fost mai pu╚Ťin noroco╚Öi. Un cadavru de ca╚Öalot pigmeu a e╚Öuat ├«n Texas av├ónd ├«n stomac un sac de gunoi din plastic, o ├«nvelitoare pentru p├óine, un ambalaj de snackuri crocante ╚Öi ├«nc─â dou─â buc─â╚Ťi de folii de plastic.

E posibil ca ace╚Öti ca╚Öalo╚Ťi s─â fi ├«nghi╚Ťit plastic accidental, ├«n timp ce se hr─âneau, dar exist─â semnale c─â balenele vizeaz─â deliberat buc─â╚Ťi de de╚Öeuri din plastic. Doi ca╚Öalo╚Ťi care au murit pe coasta californian─â con╚Ťineau ├«mpreun─â peste o sut─â de kilograme de fragmente de plas─â, fi re ╚Öi pungi din plastic. Buc─â╚Ťile f─âcute cocolo╚Ö ├«n stomacurile lor proveneau de la tot felul de n─âvoade care puteau fi vechi ╚Öi de 20 de ani ╚Öi s─â fi fost aruncate peste bord de pescari care-╚Öi reparau echipamentul.

Am dat odat─â peste o fotografie f─âcut─â departe, pe mare, ├«n una dintre insulele de gunoi oceanic. O minge uria╚Ö─â de plas─â de pescuit sus╚Ťinut─â de c├óteva sute de obiecte plutitoare, ├«ntregul cadru av├ónd peste zece metri. La un cap─ât, o ╚Ťestoas─â epuizat─â se holba la camera cu o privire trist─â, ├«ncurcat─â ├«n plas─â, f─âr─â nicio ╚Öans─â de sc─âpare. Cine ╚Ötie c├ó╚Ťi kilometri de ocean t├ór├óse bietul animal n─âvodul! Ca Sisif ├«n mitologia greac─â, ╚Ťestoasa era condamnat─â la o via╚Ť─â de uria╚Ö─â dificultate, av├ónd o sarcin─â care nu putea fi niciodat─â ├«ndeplinit─â p├ón─â la cap─ât. Unele dintre cele mai tulbur─âtoare imagini ale r─âului provocat de de╚Öeurile umane s├«nt cele ale leilor-de-mare care, c├ónd erau pui, ╚Öi-au v├ór├ót capul prin ochiuri de plastic sau plas─â. Pe m─âsur─â ce cresc, buclele se str├óng ╚Öi taie o ran─â ad├ónc─â, s├ónger├ónd─â ├«n g├ótul lor. C├ónd leul de mare sucomb─â ├«ntr-un fi nal din pricina acestei t─âieturi, cu ├«ncetinitorul, el se descompune, las├ónd ochiul de plastic pentru un altul. ├Än Insulele Farallon din California, num─ârul de foci strangulate ├«n fire de plastic ╚Öi n─âvod a crescut de la circa 5 ├«n anii 1970, la peste 60 pe an ├«n 2 000.

Plasticul a ├«nceput s─â fie folosit la scar─â larg─â dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, a╚Öa c─â mare parte din plasticul din largul m─ârii a ajuns acolo dup─â 1945. De atunci ├«ncoace, fluxul de poluare cu plastic a crescut f─âr─â oprire, buc─â╚Ťile fragment├óndu-se din ce ├«n ce mai mult. Se spune adesea c─â plasticul are nevoie de sute sau chiar mii de ani ca s─â se degradeze. Cercet─âtori japonezi au descoperit c─â plasticul care plutise zeci de ani ├«n Pacificul de Nord se degrada mult mai repede dec├ót era de a╚Öteptat. Aceast─â veste aparent bun─â are o latur─â otr─âvit─â. Particulele la care se ajunge nu s├«nt doar fibr─â inofensiv─â. Ele concentreaz─â pe suprafa╚Ťa lor compu╚Öi toxici, uneori la niveluri de un milion de ori ╚Öi chiar mai mult dec├ót concentra╚Ťiile din apele m─ârilor din jur.

(ÔÇŽ.)

Bisfenolul A se adaug─â ├«n r─â╚Öinile care, printre multe alte produse, c─âptu╚Öesc interiorul cutiilor de conserve. Ambele au st├órnit foarte multe controverse ├«n anii din urm─â din pricina propriet─â╚Ťilor endocrin-disruptive ╚Öi ambele au fost interzise sau restric╚Ťionate ├«n unele ╚Ť─âri, printre care Canada, Australia, SUA, Japonia ╚Öi Uniunea European─â. Unele organiza╚Ťii, ca Food Standards Agency din Regatul Unit, insist─â c─â asemenea substan╚Ťe s├«nt sigure, dar cercet─ârile s├«nt ├«n curs ╚Öi studiile de laborator au descoperit multe efecte subtile asupra dezvolt─ârii. Ftala╚Ťii s├«nt atra╚Öi de gr─âsimi ca acelea cu care vor intra ├«n contact ├«n microstratul de suprafa╚Ť─â. Dat─â fiind ubicuitatea acestor compu╚Öi ├«n plastice, posibilitatea de a face r─âu vie╚Ťii marine (╚Öi nou─â) trebuie luat─â foarte ├«n serios.

Abia recent ne-am confruntat cu mo╚Ötenirea deceniilor de poluare: confetti din plastic. La sf├ór╚Öitul anilor 1990, plajele hawaiiene au fost inundate de o furtun─â de z─âpad─â multicolor─â de fragmente din plastic. Localnicii erau obi╚Önui╚Ťi cu buc─â╚Ťi de plastic mi╚Öun├ónd pe-acolo, dar a╚Öa ceva nu mai v─âzuser─â. Periodic, marii curen╚Ťi oceanici care ├«nconjoar─â oceanele noastre r─âsucesc inele de ap─â care evadeaz─â din bazinul prins ├«n interiorul vortexului. ├Än unele cazuri, asta se ├«nt├ómpl─â doar o dat─â la jum─âtate de secol. Se pare c─â vortexul oceanic din apropierea arhipelagului Hawaii a vomitat o ├«nc─ârc─âtur─â de plastic care se tot acumulase acolo ├«nc─â de la ├«nceputurile folosirii plasticului la scar─â larg─â.

O nou─â ├«ntors─âtur─â alarmant─â e aceea c─â multe fabrici de cosmetice adaug─â acum granule de plastic de sub un milimetru la lo╚Ťiunile de m├óini ╚Öi la cremele de fa╚Ť─â, ca exfolian╚Ťi. S├«nt prea mici ca s─â fi e filtrate de sta╚Ťiile de purificare ╚Öi multe dintre ele s├«nt deversate ├«n mare, unde pot fi ingerate de planctonul de mici dimensiuni, care le iau drept hran─â, ca ou─â de pe╚Öte sau copepode. La fel ca alte fragmente de plastic, aceste granule au o suprafa╚Ť─â mare cu care pot atrage ╚Öi concentra otr─âvuri ca PCB-urile ╚Öi mercurul. Cum planctonul st─â la baza aproape a tuturor lan╚Ťurilor trofi ce din ocean, problemele care pot ap─ârea s├«nt evidente. Azi e aproape imposibil s─â cumperi o crem─â exfoliant─â de m├óini sau de fa╚Ť─â care s─â nu con╚Ťin─â plastic. Uita╚Ťi-v─â pe etichetele cremelor dumneavoastr─â. Dac─â g─âsi╚Ťi ├«n lista ingredientelor polietilena, ├«nseamn─â c─â v─â pune╚Ťi pe piele plastic.

Particulele de microplastic s├«nt ├«nghi╚Ťite de aproape toate speciile care filtreaz─â apa, culeg particule de hran─â plutitoare sau sorb depozite de pe fundul m─ârii. Pu╚Ťini oameni s-au uitat, dar, acolo unde-au f─âcut-o, au v─âzut c─â sedimentele de pe plaje ╚Öi de pe fund s├«nt ├«n╚Ťesate de particule de microplastic. Acestea au concentra╚Ťii mari de chimicale ╚Öi pot trece la animalele care le m─ân├ónc─â, constituind astfel o cale de acces rapid─â pentru acumularea toxinelor p├ón─â la pr─âd─âtorii de v├órf pe care ne place s─â-i m├ónc─âm. Aproape c─â nu s-a studiat deloc transferul chimicalelor din fragmentele de plastic la animalele care le ingereaz─â, dar lucrurile se vor schimba, cu siguran╚Ť─â, ├«n urm─âtorii c├ó╚Ťiva ani, pentru c─â lumea ╚Öi-a ├«ndreptat aten╚Ťia asupra plasticului din m─âri.

├Än acest moment, ceea ce ╚Ötim e c─â particulele de plastic cu care se hr─ânesc midiile sf├ór╚Öesc ├«n sistemul lor circulator ╚Öi r─âm├ón acolo timp ├«ndelungat. Puii unei p─âs─âri necrofage din familia Procellaridae, care con╚Ťineau cantit─â╚Ťi mai mari de plastic ingerat, aveau ├«n ╚Ťesuturi concentra╚Ťii m─ârite de PCB-uri. Regiuni ├«ndep─ârtate din ocean, ca Marea Sargaselor din Pacificul de Nord-Est, au devenit cimitire rotitoare de de╚Öeuri din plastic, unele vechi de zeci de ani; r─âm─â╚Öi╚Ťe ├«ncurcate din n─âvoadele pierdute sau abandonate plutesc printre mingi de golf, periu╚Ťe de din╚Ťi, brichete ╚Öi pungi din plastic. C├óte sute sau mii de ani o s─â-╚Öi continue c─âl─âtoria asta lipsit─â de scop?

├Äntr-un incident gr─âitor, un pui mort de albatros din insulele Midway, ├«n Pacificul de Nord, a fost hr─ânit cu o bucat─â de plastic pe care era inscrip╚Ťionat un num─âr de serie. Num─ârul respectiv a fost identifi cat ca fi ind al unui bombardier american care se pr─âbu╚Öise ├«n mare ├«n 1944. Cantitatea de plastic din larg cre╚Öte ├«nc─â exponen╚Ťial ├«n fiecare an. Ai ├«n fa╚Ť─â acest adev─âr pe aproape orice plaj─â din lume. ├Än Africa de Sud, de exemplu, capacele sticlelor de pe plaj─â, folosite ca indicator al prevalen╚Ťei gunoaielor din plastic de dimensiune mic─â, au crescut de peste cincizeci de ori ├«ntre 1984 ╚Öi 2005. Asta nu ├«nseamn─â 50%, ci 5000%.

Duhul a ie╚Öit deja din sticla lui de plastic. Oceanele s├«nt sufocate cu plastic ╚Öi a╚Öa vor r─âm├óne ├«nc─â sute de ani, chit c─â ast─âzi am ├«nceta s─â mai arunc─âm plastic. Dar nu-i niciodat─â prea t├órziu s─â ├«ncepem cur─â╚Ťenia. Problemele cauzate de plastic, de canalizare, de petrol ╚Öi chimicale toxice ne s├«nt deja foarte familiare, dar exist─â lucruri pe care, ├«n mod obi╚Önuit, nu le privim ca generatoare de poluare, cel pu╚Ťin ├«n largul m─ârii. Zgomotul ╚Öi poluarea ÔÇ×biologic─âÔÇť ÔÇô adic─â r─âsp├óndirea unor specii dincolo de habitatul lor nativ ÔÇô s├«nt probleme tot mai acute.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.