Avanpremieră editorială: Neasemuita istorie a Imperiului Român

21 iunie 2017
Avanpremieră editorială: Neasemuita istorie a Imperiului Român jpeg

Dilema veche vă prezintă în avanpremieră un fragment din volumul Neasemuita istorie a Imperiului Român de Marius Oprea, publicat recent la Polirom, în colecţia “Fiction Ltd.”. Marți, 27 iunie, ora 18, la Librăria Eminescu va avea loc lansarea romanului. Vor vorbi, alături de autor: Gabriela Adameșteanu, Sorin Antohi, Ovidiu Șimonca.


Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit este continuarea romanului Turma păstorului mut, apărut în 2016.

„Cînd prezentul nimiceşte utopia şi viitorul, ne rămîn ucronia şi trecutul. Scriind despre munca lui de gropar al comunismului (mai exact: «dezgropar»), arheologul şi poetul Marius Oprea şi-a descoperit vocaţia prozei lapidare, intense, mişcătoare. Primul său roman, Turma păstorului mut, era un parcurs al regăsirii de sine şi vindecării, nucleul unei alegorii metonimice a României – Spitalul Socola. Acum, autorul îşi extinde formula. Rezultatul, un dialog între memoriile primului Bazileu al Imperiului Român de Răsărit din 2056 şi un manuscris al său de aceeaşi factură din 2016, este o ucronie patafizică. Astfel, eliberată de constrîngerile speculaţiei raţionale, (auto)ficţiunea prefigurează o lume viitoare în care toate problemele şi-au găsit soluţiile. Multora, acestea le vor părea delirante. Dar dacă sînt singurele?” (Sorin Antohi)

„SF sau literatură confesivă? Talent uimitor, nedrămuit, de a imagina România peste 40 de ani sau o coborîre şovăielnică în sinele pierdut şi, apoi, regăsit? Pe de o parte: România, ţară ce devine imperiu, cucerind Germania, exportînd acolo «Tihna Trupească şi Liniştea Sufletească», ţară al cărei Imn Naţional este Somnoroase păsărele, compus de un copil, ţară care se apără de nori radioactivi cu Brîul Maicii Domnului, ţară în care Bucureştiul ajunge sediul Parlamentului European. Pe de altă parte: amintiri disparate şi înduioşătoare despre «ultimul arbore», «pasărea ploii», şarpele anguis fragilis, cîntecul guguştiucului care anunţă «iminenţa înălţării soarelui pe cer», nucul iubirii, drumul spre insula Amorgos, din arhipelagul grecesc. De fapt, o caldă poveste de iubire, marca Marius Oprea, născocitor de fapte viitoare şi înţelept tălmaci de semne ale prezentului. Iubire: pentru ţara sa, pe care – prin puterea prozei – o face să fie altfel, populată cu personaje ce ne par cunoscute, construite cu o suavă plăcere, cu o gingaşă ironie. Şi iubire pentru Cristina! Aflaţi în carte de ce, prin Cristina, Imperiul Român de Răsărit îşi pierde numele şi rînduielile.” (Ovidiu Şimonca)

Marius Oprea (n. 1964, Tîrgovişte) a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti şi este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul şi evoluţia Securităţii (1948-1964)”. În 2005 a creat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus pînă în 2010. A publicat numeroase articole şi lucrări despre istoria Securităţii, care au apărut în presă sau au fost incluse în culegeri de studii şi publicaţii academice.

******

Cînd eram mic, mi se spunea Dănuţ. De acest nume vechi al meu se mai folosesc acum doar mama, sora şi fratele meu, vecinii din bloc şi prietenii din cartierul copilăriei mele, dar el leagă şi primele mele amintiri. Locuiam undeva într‑un sat din Ardeal, Vlădeni, un vechi sat românesc dintre Ţara Bîrsei şi Ţara Făgăraşului, cu porţi înalte sub bolţi zidite între casă şi gardul de piatră, în care încă mai trăiau vechile Vaci Sacre. Adică acele bivoliţe şi bivoli negri cu coarne lungi, ochi mari şi roşii, cirezi atît de temute, respectate şi iubite de stăpînii lor. Eram tare mic, încît atunci cînd venea cireada de la păşune, mă obligau să mă ascund în spatele porţii. Era o poartă mare de metal verde, cu o deschizătură, o fantă tăiată cu bomfaie­rul. Priveam cireada prin acea deschizătură, căţărat pe o cărămidă. Nu se poate descrie pe deplin măreţia imaginii, aşa cum o trăiam pe atunci. Şi acum îmi pare prea puternică, plină de sălbaticie. Era ca un film, un film foarte dur, precum cele ale lui Tarantino, văzut prin gaura cheii. Oricum, pe atunci nu s‑au inventat filmele, ele au venit mai tîrziu în viaţa mea, dar cam aşa îmi aduc aminte că sim­ţeam, cocoţat pe cărămida adusă special din colţul porţii dinainte şi cu greu de mîinile mele mici. Apoi am mai trecut prin altele. Nenea Viţă, cel care m‑a crescut de fapt (căci tata era militar, ofiţer la marea unitate din pădurea de la marginea satului şi pleca des în tot felul de aplicaţii, iar mama croia şi cîrpea la hainele sătenilor la maşina ei Naumann primită ca zestre), m‑a plimbat cu căruţa de multe ori. El făcea cea mai bună ceapă în grădina lui din lunca rîului Amaradia, îngrăşată cu bălegar de bivoli. Nu avea copii, apoi a avut, l‑a ajutat Dumnezeu; dar a avut două fete, de aceea, pînă să moară (de curînd), pe mine m‑a socotit un pic fiul lui.

În acea zi a primei mele amintiri, ştiu exact că l‑am rugat să mîne mai tare carul, care era încărcat cu acel bălegar de bivol pentru a fi risipit pe cîmp, şi el a zis: bine, bine. Simţeam că fac pe mine, ceea ce am şi făcut. Ajunşi în luncă, pe malul rîului, nenea Viţă mi‑a dat jos pantalonaşii, mi i‑a spălat în apele line ale Amaradiei şi a zis să stau în fundul gol pînă cînd amesteca el ce făcusem eu cu balega de bivoli. A amestecat pesemne foarte mult şi a şi risipit o parte, pentru că am şi aţipit pe pătura de pe capra căruţei, întinsă în iarbă lîngă murmurul rîului şi, cînd m‑am trezit, mi se uscaseră nădragii, pe care i‑am găsit lîngă mine pe pătură, după ce fuseseră coborîţi de pe crengile unei sălcii. La întoarcere eram puţin mîhnit de cele întîmplate, dar nenea Viţă mi‑a spus să nu fiu supărat, pentru că aşa voi produce şi eu o ceapă. Îmi simţeam fundul cald încă de la soare pe bancheta învelită cu pătura aspră pe care adormisem pe malul Amaradiei şi mai cu seamă mă simţeam nu supărat ori ruşinat, ci, dimpotrivă, foarte mîndru. De atunci am înţeles în felul meu de copil ce mare putere au cuvintele de a schimba starea omului, nu mi‑a mai fost frică de bivoli şi nenea Viţă m‑a lăsat în acea seară să‑i privesc în voie din afara porţii, nu prin acea mică fantă deschisă în poarta verde de tablă. După vreo trei zile mi‑a dat o ceapă mare şi roşie şi mi‑a spus: e ceapa ta. I‑am dus‑o mîndru nevoie mare mamei şi i‑am spus cum am făcut eu pe mine şi aşa am produs o ceapă şi de acum nu‑mi mai e frică să văd bivolii. Mama a rîs şi a lăcrimat un pic, nu ştiam de ce, eu am crezut că de la ceapă, pe care începuse deja să o cureţe fără cuţit, numai cu mîinile, după ce i‑a muşcat moţul. Nici pînă azi nu ştiu ce s‑a întîmplat, dar bănuiesc, pentru că mama a plîns foarte rar în viaţa ei. Cam de trei ori, din cîte ştiu, şi asta a fost prima. Mamei îi era frică de morţi, dar suro­rii mele nu. Noi locuiam lîngă un cimitir şi de aceea mirosul dulceag al morţii în vară, pe care l‑am ascoiat cu cel de gladiole, crini şi alte flori muribunde, amestecat cu cel al bălegarului uscat al bivolilor, nu îmi provoca nici atunci şi nici acum nu îmi provoacă spaimă şi nici oroare, poate doar nostalgie, ca orice miros al copilăriei. Ca atunci cînd cauţi timpul pierdut.

Sora mea era zănatică rău de tot! Asta ştiu de la mama, sora nu mai spune acum nimic despre copilăria ei, parcă îi e ruşine – dar a spart capete la vreo cîţiva băieţi, pe alţii i‑a umplut de sînge în bătaie; de altfel, după ce ne‑am mutat la Braşov, a făcut Liceul Sportiv, de unde a fost dată afară printr‑a unşpea pentru absenţe nemotivate şi comportament violent (adevărată fiică de soldat, prima născută!). Pe atunci, la vremea primelor mele amintiri, cînd făcea cîte o trăsnaie, mă lua pe mine ca pavăză cu ea şi ne ascundeam prin cavouri la care se lucra sau prin spatele crucilor mai mari. Eu nu aveam nici o vină în ce făcuse, nu avem de ce să mă ascund, dar îmi dădea cîte un biscuit, o bomboană sau chiar o eugenie întreagă la infracţiunile grave, ca să o urmez şi să tac, în vreme ce negocia cu mama numărul de scatoalce pe care le va lua. Mama, la apusul soarelui, se contrazicea rugător cu vocea soră‑mii de sub pămînt, de acolo, din cavouri, sau ascunsă pe după cruci, cu mine în spatele ei.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Semnul că ai putea fi alcoolic funcțional care te dă de gol în cârciumă: „Vei găsi inevitabil o scuză”
Un expert în dependență a dezvăluit care este semnul că cineva ar putea fi un alcoolic funcțional și poate fi observat cu ușurință.
image
Medicamentul foarte ieftin care poate să provoace o scădere în greutate de 14 kilograme într-o lună. Avertismentul specialiștilor
Un nou „medicament-minune” pare să fi intrat în atenția oamenilor care vor să slăbească. Este vorba de un produs de mai puțin cinci euro care ar putea provoace o scădere în greutate de aproape 14 kilograme într-o lună.
image
Nou cutremur în industria IT. Gameloft a concediat toți angajații din Cluj-Napoca
Gameloft, unul dintre cei mai mari producători de jocuri video din lume, a anunțat că renunță la filiala din Cluj. Criza internațională din domeniul IT se simte din ce în ce mai mult și în România. în contextul în care lunile trecute, NTT Data a fost nevoită să recurgă la concedieri.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.