2020 este anul în care toate localitățile din România își aleg edilii pentru următorii patru ani, iar cel mai vizat post este, evident, cel de primar al Capitalei. Un moment bun, așadar, pentru a arunca o privire în trecut, acolo unde, printre cele mai marcante personalități ce au condus destinele Bucureștilor - Dimitrie Brătianu (1866-1867), Grigore Cantacuzino (1869-1870), C. A. Rosetti (1871, 1877) sau Barbu Ștefănescu Delavrancea (1899-1901), la loc de cinste se află și numele lui Gheorghe Manu, primul român decorat cu „Virtutea Militară”.

Deși există o stradă în București care îi poartă numele, nu mulți mai știu azi povestea celui pe care însuși regele Carol I îl numea un „viteaz soldat”. La mai bine de un secol de cînd Gheorghe Manu și-a lăsat amprenta asupra Bucureștiului și Țării Românești, ștergem praful inevitabil așternut peste filele istoriei și punctăm cele mai importante repere din cariera politică și militară a primului român decorat cu „Virtutea Militară”.

Povestea lui Gheorghe Manu începe în 26 iulie 1833, atunci cînd Ana Ghica și Ioan Manu, caimacan al Valahiei, îl aduc pe lume pe Gheorghe. Fiind copil din familie bună, acesta se înscrie la 14 ani la Școala de Cadeți din Posdam, pentru ca mai apoi să studieze la Școala Militară din Berlin, între 1850 și 1853, și la Școala Specială de Artilerie, pînă în 1858. Întors în țară, ajunge căpitan de artilerie, iar în perioada 1866-1869 primește funcția de comandant pentru primul regiment de artilerie al României.

Funcțiile se succed, iar în 1874 ajunge primarul Bucureștiului. Doar pentru trei ani însă, deoarece renunță la funcție trei ani mai tîrziu, pentru a lupta pe front în Războiul de Independență. Este decizia care, în cele din urmă, îi va aduce decorația „Virtutea Militară” în anul 1877 - pentru contribuția decisivă la cucerirea Plevnei și a Vidinului. Era pentru prima dată cînd regele Carol înmîna acest ordin, înființat chiar de majestatea sa.

După război, cariera politică a lui Manu începe cu adevărat. În 1881 este ales senator, între 1881 și 1883 ajunge inspector general pentru artilerie, iar în 5 noiembrie 1889 este numit Prim Ministru, funcție ce o păstrează un an și jumătate.

Totuși, mare parte din cele mai importante decizii politice le ia între 1892 și 1895, din postura de președinte al Adunării Deputaților. Prin mîna lui trec legi precum:

  • Legea creditului agricol
  • Legea învățămîntului primar
  • Legea pentru exploatarea telefonică
  • Legea minelor

Gheorghe Manu este considerat omul din spatele dezvoltării artileriei românești și tot el este cel care a ajutat la înființarea artileriei teritoriale și la înzestrarea ei cu tunuri calibru 75 mm și cu tunuri 87 mm.

Un amănunt mai puțin cunoscut despre Gheorghe Manu, scos la iveală recent pe blogul unui operator de pariuri si online casino, este faptul că acesta nu a fost doar primul român decorat cu „Virtutea Militară”, ci și primul român din istorie care cîștiga oficial un pariu sportiv, mizînd pe soldatul Ilie Gheorghe din Otetelișu (Vîlcea) la maratonul de 222 de kilometri București-Pitești și retur. Nu se știe exact dacă generalul Manu a cîștigat 600 sau 1.200 de lei, însă se știe cu certitudine ca acesta a donat întreaga sumă primilor 10 alergători care trecuseră linia de sosire.

Casa lui Gheorghe Manu, bijuteria de pe Calea Victoriei ascunsă de o vegetație bogată

Cu o istorie de 175 de ani, casa generalului Manu este o adevărată bijuterie neoclasică, în care, de-a lungul timpului, au avut loc întîlniri importante, dar și baluri precum cel organizat în 1895 de acesta în onoarea regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Despre locuința acestuia, George Costescu scria în Bucureştii Vechiului Regat (Editura Universul, 1944) următoarele:

„Dintre vechile case boiereşti, care mai stau azi în picioare şi care nu au suferit nici o transformare, decît doar neînsemnate reparaţii, prin înfăţişarea ei arătoasă şi prin parcul imens, cu vegetaţie bogată şi bătrînă, stă mărturie pipăită a trecutului stil român şi a unei vechi gospodării boiereşti, care datează din timpul domniei prinţului Alexandru Ghica.”

După moartea lui Gheorghe Manu, ce a avut loc în 16 mai 1911, Constantin Manu, fiul generalului, a continuat să organizeze serate muzicale și chiar audiții pentru Asociația Muzicală Română.